„A fost o primă analiză şi au fost rechemaţi consulii generali Milano şi de la Roma. Acum, trebuie spus că ei îşi depăşiseră demult perioada care e alocată pentru reprezentare”, a spus Marga. Săptămâna trecută, şi Elena Adriana Moţa, şefa consulatului de la Catania, a fost rechemată în ţară.Ministrul de Externe a arătat că a dispus o analiză a personalului consular din MAE, pentru că în ultimii trei ani s-au făcut unele numiri pe criterii de afinitate politică.
Tiberiu Dinu ocupa postul de consul general la Milano din 2007, el lucând şi anterior, din 2002, funcţia de viceconsul la Milano.
Marga: “Mare viteză în cazul Italiei”
“În cazul Italiei am dat mai mare viteză pentru că acolo sunt totuşi un milion de români, deci efortul reprezentanţelor româneşti nu numai că trebuie să fie mare, dar trebuie să se lucreze cu rigoare, cu precizie să nu se întâmple cazuri celui de la Lecce. Nu mai amintesc că în Italia sunt 3.598 de arestaţi, unii pentru a fi judecaţi, alţii urmează să fie judecaţi”, a spus ministrul de Externe”.
Cazul Pop
Întrebat dacă există o legătură directă între aceste rechemări a şefilor de consulate din Italia şi cazul românului decedat la Lecce, Cristian Virgil Popa, după ce a fost 50 de zile în greva foamei, Marga a spus că ar fi trebuit ca la nivelul Consulatului de la Catania să se ştie de cazul acestuia. El a arătat şi că acesta era în închisoare din 2000 şi trebuia să existe o evidenţă precisă a deţinuţilor români din Italia.
Evidenţa deţinuţilor
„Autorităţile italiene nu au anunţat, vina, dacă vorbim de o vină aici le aparţine, măcar vina administrativă că nu au lucrat cu autorităţile româneşti, cu reprezentanţa românească de acolo. Pe de altă parte, totuşi trebuia să se ştie că acel om de cinci săptămâni era în greva foamei. Cumva consulatul trebuia să fie într-o legătură oarecare undeva. Sigur, nu putem face o cazuistică formală din toata aceasta, pentru că cei din consulat pot spune că nimeni nu ne-a anunţat. Bun, bun, dar consulatul e acolo şi pentru a afla lucruri care nu se anunţă, trebuie să fim foarte limpezi. Plus, respectivul era din 2000 în închisoare, deci trebuia o evidenţă. Sigur, este o evidenţă, sunt peste 3.500 de români în închisorile italiene de acolo şi trebuie analizat cazul fiecăruia. În definitiv e viaţa unui om, ne place, nu ne place comportamentul lui, noi suntem obligaţi să o protejăm„, a mai spus ministrul de Externe.
Citeşte şi: