Comisia Europeană a publicat o primă parte a unui ghid de bune practici privind deschiderea totală a pieţei de muncă UE pentru români şi bulgari. Este vorba despre testul de reşedinţă, o manieră de a evita abuzurile asupra serviciilor sociale. Dar cum nimic nu este nou, Comisia dezminte de fapt temerile Marii Britanii faţă de imigranţii români.
Această primă parte a unui ghid în cinci părţi, se axează pe testul de reşedinţă astfel încât muncitorii migranţi să nu poată încasa ajutoare sociale în mai multe ţări. Este vorba, în mare, despre reguli pe care statele membre UE le aplică deja şi pe care Comisia le pune din nou în scris, simplificat.
În mare, se vorbeşte despre reşedinţa principală a unui cetăţean într-un stat membru UE dacă şederea lui a depăşit un număr de luni de zile. Persoana care-şi pierde locul de muncă într-un stat are dreptul la indemnizaţii din partea acelui stat, dar şi-ar putea pierde dreptul de şedere dacă se află fără loc de muncă de peste şase luni.
Locul de reşedinţă poate fi acolo unde o persoana îşi are familia şi /sau unde-şi plăteşte taxele sau unde exercită o activitate, poate chiar remunerată. Reguli speciale sint prevăzute pentru studenţi şi sursele lor de venit.
În paralel, există un diferend între Londra şi Bruxelles întrucât Marea Britanie nu aplica testul de reşedinţă aşa cum este el stipulat în legea europeană, ci mai degrabă verifică permisul de şedere pe teritoriu.
Comisia estima că această procedura este discriminatorie, cazul a ajuns până la Curtea de Justiţie care nu s-a pronunţat încă.
Alte ţări au probleme cu ideea de a-şi fi deschis piaţa muncii, dar ele aplică legislaţia fără a se plânge. Danemarca şi Belgia retrag permise de sejur şi expulzează deja din anii trecuţi români şi bulgari care nu se mai pot întreţine sau comit abuzuri. Ghidul testului de reşedinţă va fi urmat de altele pe care Comisia Europeană este în curs de a le finaliza.
Este vorba aici despre cum să fie descoperite căsătoriile de convenienţă şi despre cum să combată autorităţile locale anumite abuzuri. Acest aspect este legat mai ales de cazurile din Germania unde la nivel local s-au constatat unele problemele care nu se răsfrâng şi la nivel federal. Comisia propune deci un dialog între autorităţile locale, pentru a se informa reciproc şi oferă un ghid internet al liberei circulaţii în UE pentru personalul acestor autorităţi.
În fine, tot Comisia Europeană propune utilizarea optimă a Fondului Social European pentru incluziunea migranţilor, ştiindu-se că din 2014 acest fond trebuie utilizat de fiecare stat în proportie de 20% în acest scop.