Premierul Emil Boc a anunţat că guvernul pe care îl conduce intenţionează să-şi asume răspunderea pe Codul Muncii. „De fiecare dată când s-a adoptat un Cod al Muncii s-a avut în vedere procedura asumării răspunderii. Şi în 2003 s-a adoptat prin asumare, pentru că dacă nu există această procedură, cu greu se pot compatibiliza diversele interese care există în jurul Codului Muncii. Altfel, există riscul să nu se adopte un Cod coerent şi din acest punct de vedere am ales procedura asumării răspunderii”, şi-a argumentat Boc decizia. Şeful Executivului a afirmat că noul Cod va flexibiliza piaţa şi îi va ajuta pe români să găsească mai repede un loc de muncă.
Sindicatele anunţă proteste
Asumarea răspunderii nu este primită bine de partenerii sociali, liderii sindicali făcând public faptul că organizaţiile pe care le reprezintă se pregătesc de proteste ample, fiind vehiculată chiar varianta declanşării unei greve generale la nivel naţional. „Se pare că numai violenţa face legea în România. Orice cale de a încerca construcţia unui dialog social normal constatăm că nu are eficienţă. Se pare că numai protestele sau ieşirea lumii cu pietre şi bâte în stradă sunt singura formă care poate rezolva în România de astăzi, pentru că guvernanţii au rămas la mentalitatea feudală, neînţelegând că pacea socială înseamnă construcţia unui dialog social”, a spus liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
Mai mult, marile confederaţii mizează pe un ajutor al Opoziţiei care va depune o moţiune de cenzură la adresa Cabinetului Boc. PSD şi PNL nu sunt de acord nici cu prevederile noului Cod al muncii, nici cu procedura aleasă spre adoptare. Întrebarea lansată de liderul PSD, Victor Ponta este următoarea: dacă nimeni nu este mulţumit, pentru cine face guvernul modificări? „Ceea ce am înţeles din discuţia cu sindicatele şi patronatele este că forma prezentată de guvern nu rezolvă nicio problemă, nu vine cu nicio soluţie, ci crează noi probleme în cadrul pieţei muncii”, susţine liderul PSD.
Noua formulă a Codului Muncii
• Salariaţii de noapte beneficiază, ca alternativă la reducerea cu o oră a programului de lucru (pentru zilele în care efectuează cel puţin trei ore de muncă de noapte), de un spor la salariu de minimum 25% din salariul de bază.
• Perioada de probă este de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de maximum 120 de zile pentru funcţiile de conducere.
• Angajarea succesivă a mai mult de trei persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post este interzisă.
• Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.
• Preavizul nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de conducere.
• Primirea la muncă a până la trei persoane fără încheierea de contracte individuale de muncă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată. Peste trei persoane devine infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendă penală.
• Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia.
• Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile.
• În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
