Elevii revin astăzi la cursuri, după ce au stat cu o săptămână mai mult în vacanţa de vară, dar au pierdut o săptămână din vacanţa de Paşte de anul viitor.
Şcoala începe în 17 septembrie, cu o săptămână mai târziu decât era anunţat la sfârşitul anului şcolar trecut, decizia fiind luată pentru rezolvarea problemelor pe care le aveau şcolile, inclusiv cele legate de clasa pregătitoare, introdusă în premieră în ciclul primar.
Anul şcolar 2012-2013 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178 de zile lucrătoare.
Noul an şcolar aduce mai multe schimbări, dintre care cea mai importantă este clasa pregătitoare sau clasa zero.
Din acest an, grupa pregătitoare de la grădiniţă a fost desfiinţată. Copiii născuţi în 2005 au fost admişi în clasa întâi fără să facă clasă pregătitoare, iar cei născuţi în 2006 au intrat intra în clasa pregătitoare.
În clasa pregătitoare au fost înscrişi copiii care au împlinit vârsta de şase ani până la data începerii anului şcolar.
Ideea introducerii clasei zero în ciclul primar, după modelul multor ţări cu învăţământ performant, a fost pusă în practică fără să fi fost experimentată şi pregătită suficient, ceea ce riscă să bulverseze un sistem oricum fragil din pricina schimbărilor frecvente.
Un sistem haotic
Trecerea grupei pregătitoare la ciclul primar şi, implicit, transformarea ei în clasa zero au fost prevăzute în Legea educaţiei din 2010. Teoretic, de la promulgarea actului normativ şi până la startul anului şcolar 2012-2013 era timp suficient pentru a pune la punct clasa pregătitoare. Practic, după o „reţetă” autohtonă probată şi în alte situaţii, s-a ajuns ca aproape totul să fie aranjat pe ultima sută de metri, cu multe semne de întrebare referitoare la ce va fi după data începerii noului an şcolar.
Din nefericire, clasa pregătitoare a început cu stângul încă de la înscrierea copiilor. Mulţi părinţii au fost nevoiţi, pentru a-şi putea înscrie copiii la şcoala dorită, să scoată din buzunar „atenţii” şi să apeleze la trucuri precum schimbarea domiciliului sau a etniei ori divorţul, totul transformându-se într-un veritabil scandal public.
Actuala conducere a Ministerului Educaţiei afirmă că introducerea clasei zero a fost insuficient pregătită, motiv pentru care nu se poate spune dacă va fi sau nu o reuşită. Ministrul Ecaterina Andronescu a catalogat introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar drept o idee năstruşnică, forţată şi nefinanţată, care în şcolile cu clase I-XII va aduce la un loc copii de şase ani şi tineri de 18, motiv pentru care, după primul semestru, va fi făcută o evaluare.
Bacalaureat în două variante
Noul an şcolar ar putea aduce ca opţiune bacalaureatul profesional, pentru elevii din clasa a XII-a care nu vor să urmeze o facultate, ci vor să intre pe piaţa muncii, acesta reprezentând o nouă formă de finalizare a studiilor liceale.
În ziua în care s-a înregistrat oficial un nou dezastru la bacalaureat, ministrul Ecaterina Andronescu a venit cu „soluţia” – bacalaureatul profesional, prin care se va da „o certificare a capacităţilor profesionale” absolvenţilor de liceu ce nu ţintesc studii universitare, măsură care ar urma să se aplice din anul şcolar 2012-2013.
Certificarea capacităţilor absolvenţilor de liceu s-a făcut la bacalaureat, când aproximativ jumătate dintre ei nu au reuşit să treacă examenul de maturitate. Soluţia propusă ad-hoc de către ministrul Educaţiei este ca, încă din acest an şcolar, elevii din clasa a XII-a să poată opta dacă dau examenul clasic de bacalaureat sau pe cel „profesional”, denumit astfel deşi se adresează tuturor, indiferent dacă au urmat cursuri ale unui liceu teoretic sau tehnologic.
Bacalaureatul profesional are comun cu bacalaureatul naţional probele de competenţă, apoi cei care optează pentru această variantă trebuie să susţină un proiect, o probă practică şi un examen scris la educaţia antreprenorială, care este comună tuturor liceenilor. Dacă cineva a optat într-o sesiune numai pentru bacalaureatul profesional şi dacă peste o sesiune se răzgândeşte şi vrea în învăţământul superior, dă diferenţa şi poate să îşi continue cariera profesională.
Aceleaşi probleme
Şi în noul an şcolar, ca şi în anii trecuţi, autorităţile anunţă schimbări care să îmbunătăţească sistemul de învăţământ. În ultimii ani s-a vorbit de eşecul sistemului de învăţământ, rezultatele foarte slabe la bacalaureat au fost o oglindă a nivelului de pregătire a elevilor, iar inconsecvenţa măsurilor aplicate a fost considerată una dintre cauzele eşecului.
Patriarhul Daniel arată, în mesajul transmis la începutul anului şcolar, că sistemul de învăţământ ar trebui să facă o analiză sinceră şi lucidă, întrucât lipsa de valori perene, de repere credibile şi de motivaţii solide din societatea şi şcoala românească a atins cote alarmante, iar acumularea de valori intelectuale este tot mai mult înlocuită cu acumularea de bunuri materiale, „încât astăzi nu mai valorează mult o cultură aleasă, ci doar o avere frumoasă”, iar dictonul „cine are carte, are parte”, nu mai este valabil, fiind înlocuit cu „cine are carte, pleacă departe”, în străinătate.
şcoala românească pare că se află într-un experiment continuu, iar de mai bine de 20 de ani se schimbă fără ca modificările să aducă învăţământului calitatea necesară.
În continuare se vorbeşte de şcoli în reparaţii, unele cu grupuri sanitare în curte, copii înghesuiţi în clase, cadre didactice necalificate, programe supraîncărcate, dascăli care au salarii foarte mici.
Şcolile sunt pregătite de festivitatea de începere a noului an şcolar, deşi sunt multe probleme care rămân de rezolvat pe parcurs. Autorităţile vor trebui să găsească soluţii atât pentru noile generaţii de elevi care luni fac primii paşi în şcoală, cât şi pentru cei care în 2013 vor da examenul de maturitate.