Mai pleacă, de asemenea, la muncă în străinătate specialişti (4,6%), tehnicieni şi maiştri (3,4%), funcţionari (3,2%), dar şi manageri şi patroni (1,3%). Dacă muncitorii necalificaţi reprezintă doar 5,8% dintre cei care emigrează, ponderea românilor care fac munci necalificate în străinătate este mult mai mare (22%).
Situaţia este similară şi în cazul agricultorilor – înainte de a pleca din ţară doar 3% dintre emigranţi sunt agricultori, însă procentajul acestora se dublează în străinătate – 7% dintre românii plecaţi în afara ţării muncesc în agricultură.
Potrivit studiului, agricultorii sunt şi printre primii care se întorc acasă. “Căpşunarii au probabilitate mai mare de a reveni în ţară decât celelalte ocupaţii, cu atât mai mult cu cât munca în fermele vestice este primul loc de muncă, iar ei nu au alte calificări care să le permită găsirea rapidă a unei alte slujbe”, se arată în studiul Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung.
Două categorii care pleacă masiv la muncă în străinătate sunt persoanele casnice (10,4%) şi şomerii sau persoanele fără ocupaţie (10,3%). Mulţi dintre ei îşi găsesc un job în servicii (19,3% din totalul românilor plecaţi), dar şi ca operatori pe maşini şi instalaţii (5,2%). Aproape jumătate (48%) din persoanele revenite în ţară nu au muncit deloc în România înainte de plecare.
“Marea lor majoritate au găsit de lucru în străinătate, dar dată fiind lipsa de experienţă şi calificarea mai slabă, în condiţiile unor pieţe ale muncii în contracţie, au intrat pe poziţii mai vulnerabile”, se arată în studiu.