După 20 de ani de la oprirea lucrărilor la canalul Bucureşti-Dunăre, lucrările ar putea fi reluate. În următorii ani, bucureştenii ar putea ajunge din Capitală direct pe litoral cu vaporul, întrucât Comisia Europeană a acceptat să finanţeze construcţia. Construcţia canalului Dunăre-Bucureşti a început în 1984, şi la revoluţie era finalizat în proporţie de aproximativ 70%. După 1989, lucrările au încremenit. Viitoarea arteră navigabilă măsoară 73 de kilometri lungime, 80 de metri lăţime şi o adâncime medie de cinci metri.
Proiectul prin care dictatorul Nicoale Ceauşescu vroia să transforme, înainte de 1989, Capitala în port la Dunăre ar putea să devină realitate. După 22 de ani, Comisia Europeană i-ar putea îndeplini visul liderului comunist, după ce a acceptat să finanţeze lucrarea ce ar costa peste 800 de milioane de euro. România a înaintat trei proiecte la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării, iar cel mai amplu dintre ele este canalul care ar urma să lege Bucureştiul la Europa, prin Coridorul 7 pan-european de transport, care leagă regiunile avansate tehnologic şi financiar (din centrul şi nordul Europei) de zonele bogate în resurse (din Estul Europei şi Asia).
Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării înseamnă un set de măsuri şi reglementări prin care se urmăreşte îmbunătăţirea conectivităţii sistemului de transport, a protecţiei mediului şi dezvoltarea socio-economică a statelor riverane Dunării, iar pentru Bucureşti înseamnă aproximativ 800 de milioane de euro investiţi într-un spaţiu care face parte din zona metropolitană a oraşului.
De atât ar fi nevoie, potrivit cifrelor vehiculate la dezbaterile Forumului Internaţional de Infrastructură de la Bucureşti din noiembrie 2010, ca bătrânul proiect să fie definitivat.
Inundaţiile pot fi evitate
Pe lângă importanţa comercială a proiectului (canalul Dunăre-Bucureşti ar face legătura între porturile din sudul Capitalei, Olteniţa şi Giurgiu), demararea lui ar însemna scoaterea de sub efectul inundaţiilor a circa 30.000 de hectare de terenuri agricole, 6.200 de gospodării ar asigura apă pentru irigarea a 150 de hectare, iar la reluarea şantierului ar fi create aproximativ 10.000 de locuri de muncă.
Deşi Comisia Europeană a acceptat finanţarea canalului Dunăre-Bucureşti, pentru ca lucrările să poată demara mai este nevoie de acordul miniştrilor Transporturilor, Telecomunicaţiilor şi Energiei din Uniunea Europeană.
Comisia Europeană vrea să finanţeze
Fiecare ministru care a trecut pe la Transporturi a anunţat că va termina lucrările la canalul Dunăre-Bucureşti. Dacă în 2008, Ludovic Orban estima un deviz de 450 de milioane de euro, în 2010 Anca Boagiu vedea costuri de şase ori mai mari, în condiţiile în care canalul ar fi fost prelungit cu 31 de kilometri.
„În ceea ce priveşte proiectul de regulament privind Mecanismul Conectarea Europei, dacă acest instrument va fi validat în cadrul Consiliului TTE, Comisia a acceptat propunerea României de a finanţa din aceste fonduri construcţia Canalului Dunăre-Bucureşti dar şi alte proiecte pe care le vom înainta în perioada imediat următoare. Există un angajament ferm al Comisiei de a oferi României asistenţă tehnică în vederea pregătirii unei liste de proiecte eligibile pentru a creşte capacitatea de absorbţie a fondurilor în perspectiva financiară 2014-2020, atât prin discuţii la Bucureşti cât şi prin detaşarea unor experţi români la Bruxelles”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.
Portul 1 Decembrie, o ruină care poate renaşte
Satul Dărăşti Vlaşcă este un sat simplu din Bărăgan, la 20 de kilometri de Capitală. Oamenii de-aici sunt ţărani obişnuiţi care îşi duc traiul în linişte, iar prea puţini mai şţiu despre portul din vale.
În vale, adică unde se întâlneşte micul sat cu albia râului Argeş şi de unde se zăreşte satul 1 Decembrie, câţiva pasionaţi de pescuit şi atraşi de vremea caldă, stăteau pe marginea „gârlei”, chiar vis a vis de ruinele de ciment care promiteau atât de mult odată. Aici, în urmă cu peste 28 de ani, a început construirea portului Bucureşti. Este vorba despre portul de pe canalul Dunăre-Bucureşti, un vis comunist, dar care ar putea fi reînviat acum, pe bani europeni.
Ion Iliescu: Reluarea lucrărilor, „o aberaţie”
Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, este unul dintre cei care se opun finalizării lucrărilor canalului Dunăre-Bucureşti. În vara anului trecut, Ion Iliescu scria, pe blogul personal, că obiectivul reluării canalului Dunăre- Bucureşti, propus la acea vreme de către premierul Emil Boc investitorilor chinezi, ar fi o aberaţie întrucât nu ar fi justificat din punct de vedere practic.
Iliescu susţine că reluarea lucrărilor la Canalul Dunăre-Bucureşti „este o aberaţie”, iar premierul Boc, nefiind specialist în domeniu, nu pricepe argumentele pro şi contra acestui proiect.
Ion Iliescu preciza că acest canal nu mai corespunde astăzi la nicio necesitate, în condiţiile în care traficul fluvial pe Dunăre s-a redus până aproape de dispariţie, iar porturile româneşti practic nu mai există. În opinia sa, canalul nu se justifică întrucât între Bucureşti şi Giurgiu, Olteniţa sau Călăraşi traficul fluvial va fi zero, aceste localităţi fiind conectate de Capitală atât pe cale ferată, cât şi pe şosele.
