În primul discurs ţinut în faţa noului Parlament, preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, 12 martie, că intrarea în Spaţiul Schengen trebuie să devină obiectiv prioritar Guvern-Parlament-Preşedinţie şi că propune desemnarea conducerii Parchetului General şi DNA în cel mai scurt timp şi îndepărtarea din Guvern a miniştrilor cu dosare penale.
Traian Băsescu s-a adresat pentru prima oara noului Parlament, ales pe 9 decembrie 2012, preşedintele susţinând un discurs pe teme de politică externă.
Preşedintele Senatului, liberalul Crin Antonescu, nu a participat la şedinţa plenului reunit pentru că, după cum a declarat, îl consideră pe Traian Băsescu un preşedinte nelegitim.
În schimb, la discurs a fost prezent şi premierul Victor Ponta, şedinţa Parlamentului fiind prezidată de preşedintele Camerei Deputaţilor, social- democratul Valeriu Zgonea.
Băsescu a vorbit de la tribuna Parlamentului în prezenţa parlamentarilor Opoziţiei, beneficiind de prezenţa în sală a unui număr redus de senatori şi deputaţi ai Puterii.
Parteneriat pentru aderarea la Schengen
Preşedintele Traian Băsescu a propus guvernului şi parlamentului un parteneriat în trei puncte: stat de drept, adoptarea euro şi aderarea la Schengen. Dacă despre trecerea la moneda unică şeful statului a avansat un orizont de timp de trei-patru ani, în privinţa aderării la Schengen Băsescu a cerut din nou adoptarea unor măsuri care, în opinia sa, vor îndepăra reticenţele statelor membre.
„Avem de făcut câteva lucruri care ţin de decizii politice. Unele nu reprezintă un ideal în ceea ce puteţi accepta, ci un set de valori pe care statele UE le respectă. Să facem din intrarea în Schengen un obiectiv naţional. Care ar fi planul de acţiune: desemnarea conducerii Parchetului şi DNA în cel mai scurt timp, îndepărtarea din guvern a miniştrilor cu dosare în instanţă, statutul parlamentarilor şi un angajament al parlamentului de a avea un cod de conduită. Aceste elemente vor fi de natură de a îndepărta reticenţele. Propunerea ca intrarea în Schengen să devină un obiectiv al nostru – al dvs, al guvernului şi preşedintelui, o reînnoiesc”, a spus Băsescu
A cerut adoptarea euro
„Este esenţial să adoptăm moneda Euro în trei-patru ani, astfel riscăm ca următoarea modificare a Tratatelor UE să ne găsească neintegraţi, în afara zonei Euro şi să rămânem aşa”, a afirmat Băsescu, el arătând că există „mai multe voci” în UE care vorbesc despre Uniunea „cu două viteze”, cu statele care au adoptat Euro şi cele non-Euro.
România trebuia să adopte euro în 2015, dar criza a dat peste cap toate planurile. Guvernul, împreună cu BNR, nu a înaintat încă o nouă dată de adoptare a monedei unice europene. Totuşi, noua dată vehiculată pentru adoptarea euro de către România este 2019.
Adoptarea euro înseamnă îndeplinirea unor condiţii macroeconomice, legate de inflaţie, dobânzi şi deficit bugetar. Pentru ţările cu o economie mai slabă, adoptarea euro este o sinucidere economică, aşa cum a fost pentru Grecia, Portugalia sau chiar Italia şi Spania.
Euro a fost adoptată în anul 1999, ca monedă scriptică iar în circulaţie a intrat în 2002.
Reacţia lui Victor Ponta
Premierul Victor Ponta a evitat să se pronunţe clar pe cererile preşedintelui Traian Băsescu. „O să mă uit exact, nu mă pot pronunţa pe loc, tot ceea ce ţine de Guvern, vom face. Sunt lucruri care nu ţin de România, ci de unele ţări, care se află într-un anumit climat, şi acolo trebuie să lucrăm. Nimeni nu mi-a spus din Europa că trebuie să scăpăm de Fenechiu (Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor, care este trimis în judecată de DNA – n.r.). Eu am spus foarte clar că în ziua în care un judecător se pronunţă, un ministru pleacă din Guvern, dacă este găsit vinovat”, a declarat Ponta.
