„Se poate ca anularea prevăzută a contoalelor pe aeroporturi şi în porturi să fie întârziată în continuare”, a declarat ministrul german pentru cotidianul regional german Hamburger Abendblatt, adăugând că „nu vede pentru mult timp (de-acum înainte) deschiderea frontierelor terestre”.
„Din nefericire, evoluţia din Bulgaria nu este atât de avansată pe cât puteam spera. România se angajează pe o cale politică îndoielnică. Trebuie să ne uităm, desigur, în cadrul unei aderări a unei ţări la Spaţiul Schengen la situaţia (cu privire la) statul de drept”, a precizat Hans-Peter Friedrich. în septembrie, Uniunea Europeană (UE) urmează să analizeze din nou aderarea acestor două foste ţări comuniste la Spaţiul Schengen fără frontiere, după cinci ani de la aderarea lor la Uniune, pe 1 ianuarie 2007.
La 18 iulie, Comisia Europeană (CE) a criticat dur România, îndemnând-o să restabilească de urgenţă statul de drept, dar şi Bulgaria, pe care a încurajat-o să respecte mai bine independenţa judecătorilor şi să lupte mai serios împotriva corupţiei la nivel înalt.
Asigurări de la MAE
Fostul ministrul de Externe, Andrei Marga, se declara, de curând, optimist în privinţa aderării la Schengen. El spunea că rămâne „de actualitate” varianta în care aderarea României la spaţiul Schengen să se realizeze parţial în această toamnă.
„Ideea aderării în două trepte, deci în această toamnă spre iarnă cu frontierele maritimă şi aeriană şi în primăvară cu frontierele terestre, această soluţie propusă la origini de Germania, agreată de Franţa, sau în orice caz, asupra căreia au căzut de acord, soluţia rămâne valabilă. Până la această oră reprezentanţii Franţei au spus că ei merg pe această soluţie, urmează să vedem în zilele viitoare care este opinia de la Berlin”, a declarat Marga. „Pot să vă spun aşa, ca un sentiment lăuntric, cred că vom merge pe această soluţie”, explica fostul şef diplomaţiei române.
Reforma spaţiului Schengen
La întâlnirea din 7 iunie a miniştrilor de Interne din UE, în Luxemburg, s-a decis includerea unei noi situaţii posibile pentru a reintroducerea controalelor de la graniţe: afluxul de refugiaţi.
Italia, în special, are probleme mari în gestionarea fenomenului, insula Lampedusa fiind luată constant cu asalt de refugiaţi din Africa de Nord. Grecia, de asemenea, are probleme, nereuşind până acum să asigure securitatea graniţei sale cu Turcia, iar refugiaţii care ajung în Grecia pot foarte uşor să meargă în alte state din UE. „Situaţia de la graniţa greco-turcă indică limpede necesitatea unui mecanism de acţiune”, spunea, în iunie, ministrul austriac de interne, Johanna Mikl-Leitner în Luxemburg.
Atunci s-a decis crearea unui mecanism pentru cazuri de urgenţă, aplicabil „în situaţii excepţionale care afectează funcţionarea spaţiului Schengen fără controale interne la graniţe”. Ministrul de interne german, Hans-Peter Friedrich, declara că „ultimul cuvânt trebuie să-l aibă statele membre, fiecare dintre acestea fiind responsabile de siguranţa propriilor cetăţeni”.
Băsescu: Ponta, Antonescu, Voiculescu şi Rus, responsabili că nu mai intrăm în Schengen
Preşedintele suspendat, Traian Băsescu, i-a acuzat pe cei de la putere că sunt singurii vinovaţi ”de respingerea oricărei şanse ca România să mai intre în Schengen” şi de ”devalizarea accelerată a monedei naţionale”.
„Ponta, Antonescu, Voiculescu şi Rus sunt responsabili de respingerea oricărei şanse ca România să mai intre în Schengen, sunt responsabili, în calitate de artizani ai acestei acţiuni iresponsabile şi nedemocratice, de devalorizare accelerată a monedei naţionale, ca urmare a instabilităţii politice şi sunt responsabili că România nu va putea deveni în această toamnă un partener credibil pentru discutarea bugetului 2014-2020 la Uniunea Europeană”, a susţinut Băsescu.