Legea privind Statutul rezerviştilor voluntari a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2017, normele de aplicare a legii urmând să fie emise în termen de cel mult 90 de zile, după care Ministerul Apărării Naţionale (MApN) va încheia contracte cu aproximativ 2.900 de rezervişti voluntari, potrivit Mediafax.
Normele metodologice de aplicare a Legii privind Statutul rezerviştilor voluntari sunt în curs de finalizare şi vor intra in vigoare în primul trimestru din anul 2017, MApN urmând să încheie contracte cu aproximativ 2.900 de rezervişti voluntari, din care circa 2.300 de soldaţi şi gradaţi, 400 de subofiţeri şi maiştri militari şi 200 de ofiţeri.
MApN anunţă că în acest moment nu se pune problema reluării stagiului militar obligatoriu şi că voluntarii rezervişti urmează să primească, pe toată perioada în care vor beneficia de acest statut, 10 la sută din salariul de bază.
„Este vorba în esenţă despre un sistem care presupune o pregătire cu formare iniţială de trei, patru luni, o introducere în materie, asta în funcţie de cei care răspund acestei posibilităţi, respectiv dacă au sau nu au background pentru armată. După aceasta ar urma stagii periodice de o durată mult mai scurtă, de o săptămână, două săptămâni de reîmprospătare a cunoştinţelor şi menţinere a nivelului de instrucţie cu scoatere din producţie şi respectiv plata în toată această perioadă a unui procent, probabil 10 la sută din salariul pe care aceşti rezervişti voluntari îl au. (…) Ne uităm în 2017, într-o primă etapă, la un număr de aproximativ 2.900, după care va trebui să vedem care sunt nevoile de completare a rezervei noastre şi care este reacţia publicului. Reacţia de principiu pe care am înregistrat-o până acum este foarte bună. Nu cred că există susţinere în acest moment pentru reluarea stagiului militar obligatoriu şi nu cred că se pune problema”, a declarat ministrul Apărării, Mihnea Motoc.
Articolul 5 din Legea 270/2015 cu privire la Statutul rezerviştilor voluntari prevede că aceştia vor fi declaraţi în continuare în sistemul public de pensii, de asigurări sociale de sănătate şi în sistenul asigurărilor de şomaj pentru perioadele în care participă la instruire şi în misiuni şi vor beneficia de drepturi salariale prevăzute pentru personalul militar activ, prime de fidelitate, măsuri de protecţie socială, asistenţă medicală, recuperare după participarea la misiuni, drepturi de echipare şi de hrană, pensii şi despăgubiri în caz de invaliditate, cursuri gratuite şi decontarea deplasărilor în afara garnizoanei de reşedinţă pe timpul chemării de către unităţile militare.
Totodată, rezerviştii voluntari vor beneficia de asistenţă familială acordată de autorităţile militare şi civile.
Pentru a putea fi recrutaţi, rezerviştii voluntari trebui să nu fi fost condamnaţi penal printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, să nu facă parte din organizaţii interzise de legislaţia română, să nu aparţină unor culte care contravin normelor de păstrare a ordinii publice sau care încalcă bunele moravuri, să cunoască limba română şi să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani.
După semnarea contractului, pe durata programului de instruire iniţială, participanţii au aceleaşi drepturi şi îndatoriri cu ale soldaţilor profesionişti în activitate. Cei care au îndeplinit serviciul militar activ nu parcurg programul de instruire iniţială. La finalul perioadei de pregătire, participanţii depun jurământul militar.
Potrivit articolului 19 din Legea 270/2015, primul contract se încheie, în condiţiile prevăzute de lege, pe o perioadă de patru ani, iar următoarele pe o perioadă de maximum trei ani, având în vedere încadrarea în clasele de evidenţă ca rezervist stabilite de lege. La încetarea contractului, rezerviştii voluntari sunt trecuţi în poziţia de rezervist, în rezerva de mobilizare, în condiţiile legii.