Astfel, puţini români şi-ar permite să cumpere, în acest moment, un apartament nou, având în vedere că, în Bucureşti, de exemplu, salariul mediu net este de 1.864 de lei (440 de euro), potrivit Institutului Naţional de Statistică.
Această sumă nu ar fi de ajuns decât pentru cumpărarea unei locuinţe vechi, într-un cartier mărginaş din Bucureşti. În Bucureşti există câteva mii de apartamente rămase fără proprietari doar în cadrul ansamblurilor rezidenţiale mari, finalizate în 2008 – 2010.
Preţurile au scăzut, românii nu cumpără
Capitala conduce în topul ieftinirilor proprietăţilor imobiliare, cu scăderi de aproape 50% în intervalul ianuarie 2009-ianuarie 2011, potrivit unei analize.
În Bucureşti, preţurile au scăzut de la 1.800-2.200 de euro pe metru pătrat, raportat la nivelul 2008, la 1.000-1.300 de euro pe metru pătrat, valori înregistrate în cea de-a doua jumătate a anului trecut. Ieftiniri semnificative au fost sesizate şi în cazul Timişoarei, acolo unde preţurile au scăzut de la 1.200 de euro pe metru pătrat la o valoare de 700- 800 de euro pe metru pătrat.
Principalul oraş de pe litoral, Constanţa, intră şi el în categoria celor care au raportat unele dintre cele mai accentuate scăderi de preţuri. Aici, preţul mediu pe metru pătrat a coborât de la 1.500 de euro pe metru pătrat, în 2008, la o valoare de 750-900 de euro pe metru pătrat în cea de-a doua parte a anului trecut.
La Cluj-Napoca, scăderile au fost de la 950-1.200 de euro pe metru pătrat, acum doi ani, la 750-1.000 de euro pe metru pătrat în perioada similară a anului trecut. De altfel, acest oraş este unul dintre cele care a raportat cele mai mică scăderi ale preţurilor.
Studiul amintit arată că trendul pe piaţa imobiliară se va menţine unul descendent în ceea ce priveşte preţurile, iar numărul de tranzacţii va rămâne la un nivel scăzut. Singurul segment unde s-ar putea înregistra uşoare evoluţii privind volumul de unităţi vândute ar putea fi cel al apartamentelor mici, cu preţuri de tranzacţionare mai mici de 80.000 de euro.