Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a declarat că în cazul demiterii lui Traian Băsescu la referendumul din 29 iulie, mai multe persoane„vor pleca” din conducerea unor instituţii publice, inclusiv şefi de servicii secrete, „acolo unde va fi cazul”.
Antonescu a explicat la un post de televiziune că demiterea unor persoane din conducerea instituţiilor publice va fi făcută „în funcţie de activitatea serviciilor” şi nu va ţine cont de partea politică.
„În opinia mea, dacă dl Băsescu va fi demis la referendum, mulţi vor pleca”, a spus Antonescu. „Acolo unde va fi cazul, da (inclusiv şefi de servicii, n.red.), dar asta în funcţie de activitatea serviciilor respective şi nu pentru că oamenii respectivi au lucrat sub preşedintele Băsescu sau sub alţi preşedinţi”, a mai explicat el atunci când a fost întrebat dacă şi unii şefii de serviciu vor fi demisi.
El a mai precizat că o mare parte din personalul Administraţiei Prezidenţiale a intrat în concediu, după suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, iar legea nu-i permite înlocuirea lor în această perioadă. „Nu poţi da fară un om care este în concediu, potrivit Codului Muncii”, a mai completat Antonescu.
Antonescu a propus demiterea şefului STS
Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a propus în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) ca directorul Servicii Telecomunicaţii Speciale (STS), Marcel Opriş, să fie eliberat din funcţie însă nu s-a putut concretiza această propunere deoarece consilierul prezidenţial al preşedintelui suspendat, Iulian Fota, „s-a prezentat la şedinţă şi s-a opus” propunerii, lucru care a dus la blocarea unei decizii.
Şeful STS, Marcel Opriş, a fost audiat de Comisia de apărare din Senat, membrii comisiei ajungând la concluzia că instalarea şi funcţionarea unei linii speciale la sediul de campanie al lui Băsescu se situează în afara prevederilor şi normelor legale.
Preşedintele Comisiei de apărare, Cristian David, a susţinut că generalul Marcel Opriş şi-a depăşit competenţele şi a anunţat că va trimite CSAT concluziile comisiei de apărare pe această temă.
Preşedintele suspendat Traian Băsescu a dezvăluit că beneficiază de toate drepturile pe care le avea ca preşedinte, inclusiv comunicaţii speciale asigurate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi protecţie din partea Serviciului de Pază şi Protecţiei (SPP).
„Trebuie să am telefonul operativ pentru legătura cu STS în primul rând „(Tema telefonului special- n.r.) e una din marile gogoşi ale unor oameni disperaţi. Trebuie să-l am, pentru legătura cu SPP in primul rând. Sunt, oricât ar vrea sau nu Crin Antonescu, sunt preşedintele ales al României până pe 29 iulie. Un preşedinte ales nu poate fi lăsat neprotejat şi nu pentru că vreau eu, ci pentru că cei care trebuie să-l protejeze riscă să facă ani grei de puşcărie dacă mie mi se întâmplă ceva. Nu am un telefon secretizat, am unul operativ şi unul scurt”, a precizat Băsescu.
Preşedintele suspendat Traian Băsescu, prin intermediul sistemului secretizat de comunicaţii instalat de STS la sediul de campanie, poate să vorbească în orice moment cu şefii servicilor secrete (SRI, SIE, SPP, STS etc.) sau cu reprezentanţii Curţii Constituţionale, Curţii Supreme de Justiţie sau Parchetului General şi DNA, relatează Antena3.
Mai mult, Băsescu va putea beneficia de informaţii în timp real în ziua de 29 iulie 2012, având în vedere că STS se ocupă de centralizarea şi transmiterea rezultatelor referendumului din teritoriu către Biroul Electoral Central.
Băsescu, atac violent
Preşedintele suspendat Traian Băsescu l-a acuzat pe preşedintele interimar că a început destructurarea serviciilor de securitate. „Suntem in faţa unei lovituri de stat în curs de derulare”, a reclamat Băsescu, numindu-l pe Crin Antonescu „paiaţa de la Cotroceni”.
„Suntem în faţa unei lovituri de stat în curs de derulare. Acum paiaţa de la Cotroceni a încercat destructurarea structurilor de securitate a statului român. Pentru asta va răspunde indiscutabil în faţa legii, nu numai el, toţi organizatorii acestei lovituri de stat. Sper ca românii să înţeleagă ce li se întâmplă: ţara este vândută de o clică de ticăloşi”, a declarat Băsescu. „Ei nu au ca obiectiv demiterea şefului STS, ci destructurarea tuturor instituţiilor de securitate naţională. Vă spun cu toată responsabilitatea unui şef de stat care a consolidat naţională: aceşti oameni sunt o clică de trădători. Nu ştiu pentru cine lucrează încă, dar vor răspunde în faţa legii”, a adăugat Băsescu.
Conform legislaţiei în vigoare, preşedintele suspendat are drepturi minime: pază, protecţie şi reşedinţă de protocol şi toate drepturile şi obligaţiile unui cetăţean european.
The Guardian: România alunecă spre „putinizare”
Uniunea Europeană trebuie să creeze instrumente legale şi politice pentru a interveni în momentul în care statele membre se abat de la normele democratice, în contextul în care ţări est-europene precum Ungaria şi România tind spre autocraţie, scrie ziarul britanic The Guardian. „Iniţial Ungaria, acum România, probabil urmează Bulgaria: un stat european după altul par să alunece de la democraţia liberală spre ceea ce mulţi analişti numesc «putinizare». În urmă cu câţiva ani, ipoteza apariţiei unei dictaturi în formă incipientă în cadrul UE ar fi fost respinsă de studenţii la drept şi ştiinţe politice. Acum este o problemă urgentă a Comisiei Europene, care părea să creadă că, dacă un stat a intrat în clubul democraţiilor liberale, acesta va rămâne în cea mai bună situaţie”, comentează ziarul britanic.
„Dar se află Bruxellesul în poziţia de a proteja popoarele europene de propriile guverne – poate chiar de ele însele? Sau şi presiunile europene asupra statelor membre sunt nedemocratice, aşa cum ar argumenta euroscepticii britanici? în general, opiniile sunt favorabile intervenţiei Uniunii Europene. Problema este că Bruxellesul nu are instrumentele politice şi legale pentru astfel de intervenţii; instrumentele şi strategiile disponibile în acest moment pot părea neprincipiale şi oportuniste”, adaugă The Guardian.
„O acuzaţie clasică împotriva UE ar fi că este o construcţie nedemocratică, iar Bruxellesul ar fi ipocrit. Dar acuzaţia este lipsită de valoare. Legitimitatea Uniunii Europene nu derivă din faptul că este democratică prin sufragii directe la nivel european. Este o structură legitimă, pentru că parlamentele naţionale au votat liber în favoarea respectării reglementărilor europene”, notează publicaţia britanică.
