Andrei Marga, fost ministru de Externe şi în prezent propus preşedinte al Institutului Cultural Român, ar avea dosar de informator la CNSAS. El ar fi colaborat cu Securitatea începând din anii ’70, când era bursier în Republica Federală Germană. Cu aproape patru luni în urmă, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu lansa o ipoteză-bombă despre cel care avea să devină după numai câteva zile ministru de Externe în noul guvern USL. El lăsa să se înţeleagă că profesorul universitar Andrei Marga, nominalizat de PNL pentru această funcţie, ar fi colaborat cu Securitatea înainte de ’89.
Două cotidiene centrale au publicat informaţii pe surse din serviciile secrete potrivit cărora la CNSAS există cel puţin un dosar de reţea în care apare Andrei Marga. Potrivit acestor surse, Marga figurează cu trei nume de cod şi ar fi colaborat cu Securitatea nu doar pe plan intern, ci şi extern, furnizând informaţii şi despre cetăţeni străini.
Cu patru luni în urmă, Sebastian Lăzăroiu lăsa să se înţeleagă, pe Facebook, că Marga ar fi colaborat cu Securitatea înainte de ’89: „Am auzit că (Marga – n.r.) a avut un prieten imaginar în perioada comunistă, un alter ego, Andrei Mureşan”.
Liberalul a respins atunci acuzaţiile: „Domnul Lăzăroiu fabulează, şi în acest caz este vorba de o fabulaţie. Se poate verifica dosarul meu, a fost verificat de „n” ori, nu vă ascund, se poate verifica încă o dată, nu am nicio teamă. Nu m-a chemat nimeni să cooperez cu Securitatea, nu am cooperat, nu am semnat nimic, am conştiinţa absolut curată”.
Marga nu recunoaşte nimic
Fostul ministru de Externe Andrei Marga se apără şi spune că nu a colaborat niciodată cu Securitatea şi nu a semnat vreun angajament, el susţinând că informaţiile apărute recent în presă, potrivit cărora ar fi colaborat cu Securitatea din anii ’70, au legătură cu posibila sa numire la şefia ICR. „În legătură cu alegaţiile proferate de „analişti” instrumentaţi de cercuri obscure, precizez, încă o dată, că nu mi-a cerut nimeni, niciodată, să colaborez şi nu am colaborat cu Securitatea. Nu există nici un text semnat de mine, căci nu am semnat vreun text sau angajament în acest sens”, a declarat Marga.
De asemenea, el a arătat că există o legătură evidentă între apariţia, în presă a acestor informaţii despre colaborarea sa cu Securitatea şi anunţul PNL şi PSD privind susţinerea candidaturii sale pentru preşedinţia Institutului Cultural Român.
Totodată, Marga a arătat că va avea discuţii cu conducerea USL pe tema acestor articole din presă referitoare la presupusa sa legătură cu Securitatea, adăugând că nu ştie dacă se va ajunge în aceste condiţii până la retragerea candidaturii sale. „Nu ştiu dacă se va ajunge până acolo, vă daţi seama că eu am diferite alternative”, a afirmat el.
A turnat şi cetăţeni străini
Joi, 30 august, ziarul „Adevărul” a intrat în posesia unor informaţii care spulberă toate speculaţiile pe această temă. Surse din cadrul serviciilor secrete au confirmat faptul că la CNSAS există cel puţin un dosar de reţea în care apare Andrei Marga. În plus, el figurează cu trei nume de cod, nu doar cel dezvăluit deja. De asemenea, din documentele deţinute de CNSAS rezultă că Marga a colaborat cu Securitatea nu doar pe plan intern, ci şi extern, furnizând informaţii şi despre cetăţeni străini. Variantă foarte plauzibilă dacă ţinem cont de faptul că, începând din 1975, regimul comunist i-a permis să plece la mai multe burse şi studii în Republica Federală Germania.
Potrivit aceloraşi surse, dosarul lui Marga a fost distrus în parte, dar a fost refăcut ulterior din alte materiale de arhivă. Aşa se explică de ce fostul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj a primit, pe 10 mai 2007, o decizie de la CNSAS care atesta că „nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste”. Practic, certificatul respectiv a fost emis în baza informaţiilor disponibile în acel moment.
Erorile fostului ministru de Externe
Fostul ministru de Externe Andrei Marga este considerat favorit în cursa pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al ICR (Institutul Cultural Român). Postul a rămas vacant după demisia lui Horia Roman Patapievici, ca urmare a trecerii instituţiei din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului. Marga se bucură atât de susţinerea partidului din care face parte, PNL, cât şi de sprijinul premierului Victor Ponta, care îl consideră „un candidat ideal pentru această poziţie”.
Prestaţia sa în fruntea diplomaţiei româneşti, de la învestirea guvernului pe 7 mai şi până la remanierea guvernamentală din 6 august, i-a ştirbit însă imaginea politică şi prestigiul academic.
Prima dintre acţiunile controversate ale lui Marga s-a consumat în iunie, când s-a implicat în lupta dintre preşedintele Băsescu şi premierul Ponta pentru reprezentarea României la Consiliul European. Deşi şeful statului i-a trimis o listă cu delegaţia oficială ce urma să plece la Bruxelles, ministrul de Externe a ignorat-o, transmiţând în schimb solicitarea primului ministru. Au urmat câteva reacţii acide faţă de presa străină care l-a criticat după participarea la summitul european. Prestigioasa publicaţie „The Economist” a relatat că „Andrei Marga a fost incapabil să prezinte agenda oficială cu care România a mers la Bruxelles”.
