Gestul lui Marga a venit după ce Comisiile reunite pentru cultură şi politică externă din Senat au cerut revocarea lui din funcţia de preşedinte al ICR, precum şi a adjuncţilor lui. Hotărârea a fost luată în urma analizei raportului de activitate al institutului pe anul 2012. Potrivit declaraţiei preşedintelui Comisiei pentru cultură din Senat, Georgică Severin, instituţia condusă de Marga nu ar fi respectat teremenul-limită legal pentru depunerea raportului de activitate.
Soarta lui Marga în fruntea ICR a devenit incertă încă de săptămâna trecută, când premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor Culturii, Daniel Barbu, şi Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, ca, împreună cu membrii comisiei de specialitate a Senatului, să analizeze activitatea ICR şi să ia măsuri, inclusiv politice, deoarece lucrurile nu merg bine la această instituţie.
Andrei Marga a păşit cu stângul încă de la preluarea mandatului în frutea ICR, prin numirea unor persoane fără pregătire adecvată în management sau coordonare de proiecte culturale în fruntea Institutelor Culturale Român din Străinătate. Noul preşedinte a demis din funcţii de conducere directori evaluaţi pozitiv atât de către comisiile din ţară, cât şi din ţările unde activau aceştia, blocând acţiunile culturale iniţiate de aceştia.
Pentru posturile ICR de directori-adjuncţi şi referenţi, care au fost scoase la concurs în noiembrie 2012, s-au înscris 189 de candidaţi. Numirile în posturi au fost făcute înainte cu zece zile de termenul legal, pe 4 ianuarie 2013. Şeful ICR i-a desemnat atunci referenţi, fără să respecte toate etapele concursului, pe foşti colaboratori de-ai săi de la Universitatea „Babeş- Bolyai” de la Cluj, pe care i-a condus în perioada sa de rectorat. În contextul acestui scandal, Eunicia Maria Trif, colaboratoare a lui Andrei Marga la Universitatea din Cluj, a fost numită în funcţia de secretar general adjunct al ICR. Cu toate acestea, Marga a respins acuzaţiile de nepotism, spunând că şi „Clujul se află pe harta României”. O altă politică contestate a lui Marga a fost intenţia de a înfiinţa filiale ale Institutului Cultural Român în provinciile istorice ale României, cu sedii în oraşele Iaşi, Tulcea, Arad, Târgu-Jiu, Craiova, Cluj-Napoca şi Baia Mare.
Nume importante ale culturii româneşti – Andrei Pleşu Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu – s-au delimitat de programul ICR, au criticat dur politica lui Andrei Marga, sancţionând-o prin neparticiparea la Salonul de Carte de la Paris (22-25 martie 2013), în care România a fost ţară invitată. Fostul director al ICR a explicat, prin intermediul unui comunicat de presă, că din momentul în care a fost numit în funcţia de preşedinte al ICR, în data de 11 septembrie 2012, a fost supus defăimărilor „tipice înţelegerii primitive a politicii”.