Bulgaria îndeplineşte criteriile necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen, a declarat, la Sofia, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene. Şeful Executivului de la Bruxelles s-a aflat de curând în capitala Bulgariei pentru a deschide una dintre cele mai mari investiţii din fondurile de coeziune de care a beneficiat Bulgaria.
Ca regulă, Comisia Europeană, care este Executivul UE, se referă atât la România, cât şi la Bulgaria atunci când e vorba despre extinderea spaţiului fără frontiere, iar vizitele principalilor oficiali au loc în ambele ţări. De data aceasta, Barroso nu s-a deplasat şi la Bucureşti.
Bruxelles-ul, cu ochii pe situaţia politică
De asemenea, Viviane Reding a transmis un avertisment Bucureştiului într- un interviu publicat de „Le Monde”. Ea a vorbit despre preocuparea Comisiei Europene privind situaţia politică din România, după „un fel de puci parlamentar” şi a sugerat că nu ar fi surprinsă dacă integrarea României în Schengen va fi amânată.
„Este o decizie care va aparţine statelor membre UE, în unanimitate, dacă îşi vor deschide frontierele, pe baza unei analize politice. Întrebarea esenţială este de a şti dacă statul de drept român ne poate oferi încredere. Spaţiul Schengen nu se referă doar la funcţionarea tehnică a frontierelor, aşa cum evaluează Comisia Europeană. Implică şi o bună funcţionare a justiţiei şi garanţii în acest sens. Din punctul meu de vedere, nu aş fi surprinsă dacă statele vor decide să nu integreze imediat România în Schengen”, a explicat Reding, vicepreşedinte al CE şi comisar UE al Justiţiei.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti s-a arătat surprins de declaraţiile oficialului european susţinând că astfel de abordări „creează premisele unui tratament discriminatoriu”, reamintind că „în iunie 2011, în cadrul reuniunii miniştrilor de interne ai Statelor Membre UE, a fost recunoscut în mod formal faptul că România a îndeplinit toate criteriile tehnice, conform acquis-ului Schengen”.
Schengen, ce am fost şi ce am ajuns
După evaluările din 2010, anul trecut la începutul lunii iunie, miniştrii reuniţi în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne au constatat îndeplinirea de către România şi Bulgaria a criteriilor tehnice, dar era deja prea târziu, pentru că apăruseră obiecţii politice. Invocând insuficientele progrese realizate în combaterea corupţiei şi respectul statului de drept, Olanda şi Finlanda s-au opus acum un an primirii celor două state, opinie împărtăşită şi de Franţa şi Germania. Ulterior, Franţa şi apoi şi Germania şi- au retras obiecţiile formale.
În martie 2012, la precedentul Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), olandezii şi-au menţinut obiecţiile, a căror ridicare au condiţionat-o de raportul pe MCV al Comisiei din iulie, decizia urmând să fie luată la Consiliul JAI programat pe 19-20 septembrie. Cu toate acestea, România şi Bulgaria nu au plecat cu mâna goală, obţinând o concesie importantă. Astfel, era aproape cert că luna aceasta urma să fie acceptată o primă etapă a aderării -, cu frontierele maritime şi aeriene – urmând ca admiterea şi cu frontierele terestre să fie decisă în primăvara viitoare. După criza politică din ţară, această perspectivă a fost închisă pentru România.
La ce să se aştepte România
În cel mai bun caz, la Consiliul JAI din septembrie România va afla când se va mai lua în discuţie cazul său. În cel mai rău scenariu, dacă MAE va insista ca aderarea să fie pe agendă, are toate „şansele” să primească un „NU” categoric. Germania şi Olanda nu se vor număra printre aliaţi. Potrivit mai multor surse europene, o eventuală nouă discuţie, care trebuie dublată de asigurări pe canale diplomatice de încredere, ar putea fi programată cel mai devreme peste şase luni. Ar fi şi cea mai bună soluţie pentru România. În acelaşi timp, potrivit Preşedinţiei cipriote, aderarea României şi a Bulgariei va fi scoasă de pe agenda JAI, dar vor exista discuţii prealabile legate de perspectiva şi calendarul definitiv pentru acest dosar.
Ce pierde ţara noastră
O estimare a pierderilor pe care le va suferi România ca urmare a blocării accesului în spaţiul Schengen pe termen nelimitat este dificil de făcut, dar este limpede că este mai mare decât disconfortul călătorilor români de a scoate paşaportul sau buletinul la punctele de control al frontierei sau de a se supune unor controale suplimentare în aeroporturi. Pentru că Uniunea Europeană este, totodată, o uniune vamală şi o uniune de state în care se aplică TVA, apartenţa la Schengen nu exclude controalele vamale, dar, lucru foarte important, legislaţia Schengen prevede că acestea nu pot fi făcute în mod regulat.
Cu alte cuvinte, apartenenţa la Schengen încurajează schimburile comerciale neîngrădite între statele membre fără oprelişti birocratice, mai ales la nivelul producătorilor mici şi mijlocii, care vor fi primii afectaţi de amânarea aderării la Schengen. în al doilea rând, mobilitatea forţei de muncă între statele membre Schengen este mult mai mare şi accesul românilor la slujbe ar deveni mai uşor în pofida restricţiilor pe care le impun alte state, pentru simplul motiv că dacă vii dintr-o ţară Schengen există şanse mai mici să fii legitimat la tot pasul.
Ponta, atac la vicepreşedintele CE: Viviane Reding vorbeşte după ureche
Premierul Victor Ponta a lansat un atac la adresa lui Viviane Reding, vicepreşedintele CE: „Declaraţiile de weekend ale doamnei Reding, care vorbeşte după ureche despre ceva ce nu cunoaşte şi nu are în atribuţii, ţin doar de un gen de atac politic”.
Ponta, atac la vicepreşedintele CE: Viviane Reding vorbeşte după ureche „În ceea ce priveşte Schengen, sarcina aparţine comisarului Maelstrom. Doamna Reding nu se ocupă de problema Schengen. Se ocupă de alte probleme, de justiţie. Povestea asta cu despărţirea Bulgariei de România este doar o poveste politică, nu se poate realiza”, a spus Ponta.
Premierul a comentat şi declaraţia lui Reding conform căreia Comisia Europeană urmăreşte în continuare foarte atent situaţia politică din România, după „un fel de puci parlamentar”.
„Este ca şi când despre problema procurorilor din România v-ar vorbi doamna Plumb de la Mediu. Dincolo de asta, din nou declaratiile cu puciul parlamentar, eu vă garantez că în nicio ţară nu poţi vorbi despre asta. Sunt nişte declaraţii politice de un nivel de Dâmboviţa”, a mai declarat Ponta.