Consiliul JAI care ar fi trebuit să aibă loc pe 19 septembrie a fost anulat, din cauza lipsei de consens privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, Germania şi Belgia alăturându-se poziţiei Olandei, susţin surse europene.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) programat pe 19 septembrie şi în care s-ar fi discutat extinderea Schengen cu România şi Bulgaria a fost anulat, au precizat pentru Adevărul Europa, diplomaţi europeni care au mai precizat că nu era nicio şansă pentru un consens asupra acestei decizii contrar anunţurilor făcute de ministrul de Externe Titus Corlăţean la Bucureşti.
„Germania a spus clar că se opune. Au fost voci importante care au spus că nu este momentul oportun, având în vedere criza politică din România”, au precizat sursele citate care au indicat că nici poziţia Olandei nu s-a schimbat la care s-a adăugat şi opoziţia Belgiei care este în plină campanie electorală. Varianta scoaterii acestui subiect de pe agenda a fost indicată de diplomaţi străini încă din luna iulie.
Potrivit mai multor surse, autorităţile de la Bucureşti ştiau despre scoaterea de pe agendă a acestei teme pentru că, de regulă, atunci când nu există consens diplomaţii europeni apreciază că este mai bine pentru statele membre care au interes în cauză să amâne discuţia decât să treacă la un vot care nu va fi favorabil.
Următorul Consiliu JAI va avea loc în luna octombrie.
Potrivit diplomaţilor europeni, există şanse minime ca o decizie favorabilă României şi Bulgariei să fie luată în această toamnă. Niciun reprezentant al vreunui stat membru nu a făcut oficial legătura cu rapoartele MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie).
Bulgaria nu poate adera singură
Decuplarea României de Bulgaria nu este posibilă, aşa cum au arătat precedentele situaţii din negocierile pentru aderarea celor două ţări la spaţiul fără frontiere. Un raport al Centrului Român pentru Politici Europene explică în detaliu de ce din punct de vedere tehnic separarea aderării celor două state nu este posibilă.
În cazul în care ar dori separarea de România, Bulgaria ar întâmpina două obstacole majore: (1) procedurile de decuplare sunt extrem de greoaie şi costisitoare (2) e foarte probabil ca parcursul să-i fie blocat datorită faptului că principala presiune migraţionistă este pe ruta Turcia – Grecia, ceea ce o implică direct.
Bulgaria şi România doresc să adere la Schengen cu graniţele aeriene şi maritime. România are neaşteptate probleme cu statul de drept iar ultimul raport tehnic pe MCV al Bulgariei nu a fost unul pozitiv. Un motiv real, despre care nu se vorbeşte în contextul amânării primirii României şi Bulgariei, este dat de situaţia Greciei care se confruntă cu probleme de imigraţie ilegală ce par de nedepăţit şi pe care nu le poate controla.
Perspective
Pe termen scurt (anul 2012 – primăvara 2013), aderarea celor două ţări nu pare probabilă. În acest moment calendarul mai probabil indică toamna 2013 – primăvara 2014 cu graniţele aeriene şi maritime. În cursul anului 2015 se va pune problema aderării şi cu graniţele terestre, până atunci Statele Membre beneficiind de un instrument legislativ suplimentar de protecţie împotriva migraţiei ilegale.
Autorităţile române erau optimiste
În 4 septembrie, preşedintele Traian Băsescu a susţinut, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, că aliaţii şi prietenii României nu au motive să respingă aderarea ţării noastre la Schengen, el precizând că argumentul este că, deşi politicienii şi-au asumat acţiuni „ilegale”, instituţiile statului de drept au funcţionat „corect”.
„Aliaţii şi prietenii noştri nu au motive să ne respingă intrarea în Schengen. Proba este că instituţiile statului de drept au funcţionat chiar dacă politicienii şi-au asumat acţiuni ilegale. Este un punct de vedere pe care vă rog pe toţi ambasadorii să îl susţineţi”, a spus Băsescu, care a precizat că „greşelile oamenilor politici nu pot să ducă la anularea drepturilor pe care românii le aveau”.
Şeful statului a mai spus că faptul că instituţiile statului au reuşit să pună sub control funcţionarea şi abordările politicului nu justifică o sancţionare a României, nici din punct de vedere al intrării în Schengen, nici din punct de vedere al creşterii exigenţei în ceea ce priveşte derularea, finanţarea de către UE a Programelor operaţionale regionale.
În aceeaşi zi, şeful Departamentului Schengen din Ministerul de Interne, Marian Tutilescu, declara că, din punctul său de vedere, România are toate şansele să fie acceptată în Spaţiul Schengen.
Cine nu ne vrea în Schengen
Pe lângă Olanda, acum se opun aderării şi Belgia – în contextul alegerilor locale din octombrie – şi Germania, care a transmis, de altfel, semnale în acest sens prin declaraţiile ministrului de interne Hans-Peter Friedrich, care şi-a exprimat scepticismul în legătură cu aderarea României şi Bulgariei.
