Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a făcut publice ultimele cifre cu care se laudă ministerul pe care îl conduce. Este vorba despre rata şomajului, care a scăzut faţă de luna trecută şi, implicit, anul trecut. În plus, „Strategia 2020”, unul dintre obiectivele României, presupune ridicarea gradului de ocupare al forţelor de muncă cu până la 70%.
Numărul şomerilor a scăzut cu peste 17.000 în iunie faţă de mai, rata şomajului ajungând la 4,78%, faţă de 4,97% în luna precedentă. Acesta este un prim pas spre restabilizarea economiei. Următorul pas îl reprezintă creşterea gradului de ocupare al forţelor de muncă, care, în prezent, este de 63%. Ministerul Muncii tinde, în următorii ani, spre pragul de 70%.
Rata şomajului, rezonabilă Ministrul Muncii spune că în România nu este un şomaj mare, ba chiar „stăm foarte bine” faţă de alte state europene, adăugând că rata şomajului „este rezonabilă” şi „pe un trend descendent”. „Noi nu avem un şomaj mare în România. Faţă de alte ţări europene stăm chiar foarte bine. în momentul acesta, rata şomajului este de 4,8% şi e în scădere. Ea a fost mai mare anul trecut, când am fost şi noi afectaţi de criză. în momentul acesta este rezonabilă, în scădere, pe un trend descendent”, a declarat Sebastian Lăzăroiu. în plus, Ministrul Muncii a precizat că România are un obiectiv foarte important în următorii zece ani, respectiv ca rata de ocupare la nivelul ţării să crească de la 63%, cât este în prezent, la 70%.
„Strategia 2020” revigorează economia?
România nu poate să aibă o economie puternică dacă nu creşte rata ocupării şi dacă nu reuşeşte să aducă pe piaţa forţei de muncă cât mai multe persoane care sunt apte de muncă. „În momentul acesta, noi avem o rată de ocupare în România de 63%. Ne-am angajat prin „Strategia 2020″ ca până în anul 2020 să ajungem la o rată a ocupării de 70%, deci de la 63 la 70%. Nu este un angajament prin care noi vrem să le facem pe plac celor de la Bruxelles sau ceva de genul acesta. E un angajament care ajută în primul rând România”, a afirmat Lăzăroiu. Teoretic vorbind, Lăzăroiu a pus punctul pe „i”, numai că până în 2020 mai sunt nouă ani de continuă tranziţie.
Scădere la nivel naţional
Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie a fost de 4,78%, cu 0,19 puncte procentuale mai mică decât cea din mai şi cu 2,72 puncte procentuale mai mică decât cea din iunie 2010. Astfel, numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a fost, în luna iunie, de 435.961, cu 17.106 de persoane mai puţine faţă de sfârşitul lunii mai.
Partea bună este că vorbim de o scădere la nivel naţional, nu despre un singur judeţ care să „strice” media. Potrivit ANOFM, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Bacău (cu 1.405 persoane), Constanţa (1.205), Prahova (853), Braşov (763), Călăraşi (707) şi Cluj (694). Nivelul minim al ratei şomajului în luna iunie s-a înregistrat în judeţul Timiş, de 1,79%. în schimb, la polul opus se află Bucureştiul şi judeţul Maramureş, unde au avut loc creşteri ale numărului de şomeri.
Munca bate criza
În ultimii ani, cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Vaslui (9,42%), Teleorman (8,64%), Mehedinţi (8,53%), Dolj (8,20%), Covasna (8,01%), Buzău (7,71%), Alba (6,87%), Ialomiţa (6,64%) şi Galaţi (6,55%), dar lucrurile par să se redreseze, iar anul 2011 a adus pe piaţa forţelor de muncă noi locuri vacante. Firmele din industria auto, din industria alimentară şi cele cu activităţi sezoniere (agricultură şi construcţii) au făcut cele mai multe angajări în acest an, astfel:
1. Agricultură +8.400 angajaţi
2. Servicii administrative +7.400
3. Construcţii +6.300
4. Industria alimentară +5.000
5. Producţia de piese auto +4.500
Criza bate portofelul
Unele sectoare nu au rămas neafectate. Foarte grav este că vorbim despre domeniul public, instituţiile statului sunt cele care au pierdut cei mai mulţi angajaţi. Sistemul de sănătate din România înregistrează cea mai serioasă hemoragie de salariaţi în momentul de faţă, în pofida recrutărilor care se fac în clinicile private.
1. Sănătate şi asistenţă socială -12.000 angajaţi
2. Administraţie publică -4.000
3. învăţământ -2.300
4. Telecom -1.000
5. Cercetare şi dezvoltare – 800