Potrivit informaţiilor Eurostat, 41,4% din populaţia României riscă sărăcia sau excluderea socială, cea mai critică pondere din Unuinea Europeană. Aproape jumătate din populaţia României trăieşte în locuinţe fără apă curentă, fără baie şi toaletă în casă, conform datelor publicate de Eurostat. România este ţara cea mai înapoiată din Uniunea Europeană din acest punct de vedere, iar decalajul faţă de următoarele state din clasament este enormă. Statele UE cu cele mai ridicate procentaje din populaţie care riscă sărăcia sunt Bulgaria (42%), România (41%), Letonia (38%), Lituania (33%) şi Ungaria (30%). La polul opus se regăsesc Cehia (14%), Suedia şi Olanda (15% fiecare), Austria, Finlanda şi Luxembourg (17% fiecare).
6,6 milioane au lipsuri materiale severe
Totodată, 31% din populaţia României suferă de lipsuri materiale severe, reprezentând 6,65 milioane de persoane. Categoria persoanelor care trăiesc cu lipsuri materiale severe cuprinde populaţia afectată de cel puţin patru din următoarele nouă probleme: nu pot plăti la timp chiria, ipoteca sau facturile la utilităţi, nu-şi permit să-şi încălzească în mod adecvat locuinţa, nu pot face faţă cheltuielilor neaşteptate, nu îşi permit o masă cu carne, peşte sau alt tip de hrană bogată în proteine cel puţin odată la două zile, nu îşi permit o vacanţă de o săptămână în fiecare an, nu pot deţine şi întreţine un automobil, o maşină de spălat, un televizor color sau un telefon, fix sau mobil.
Românii nu îşi pot plăti facturile la timp
Din păcate, nu mulţi români reuşesc să-şi achite toate facturile la timp sau să nu fie datori. Criza a îngreunat şi mai mult această situaţie. Tot mai mulţi oameni nu reuşesc să-şi achite la timp unele cheltuieli şi rămân datori, indiferent de ocupaţia lor, de la şomer şi salariat până la patroni. Econtext a calculat care este rata românilor care nu reuşesc să-şi efectueze la timp cheltuielile. Peste o treime din români (şomeri, salariaţi, pensionari) nu reuşesc să-şi achite la termen cheltuielile lunare (abonament telefon, întreţinere, rată la bancă etc). În 2010, 36,7% din aceştia nu reuşeau să-şi efectueze cheltuielile lunare la termenul stabilit, ceea ce arată că recesiunea a pus şi pune multe probleme, întrucât acest procent a crescut rapid în ultimii ani. În 2007, de exemplu, doar 23,8% dintre români nu-şi puteau achita la timp facturile. Un alt fenomen interesant: anul 2010 a lovit puternic în clasa patronilor. în 2009, doar 9% dintre patroni aveau probleme cu banii, în sensul că nu-şi puteau plăti datoriile. în 2010, rata acestora a urcat la 35,3%. Este cel mai drastic avans din toate clasificările.
La nivelul UE, criza face ravagii
Statistica privind persoanele care suferă de lipsuri materiale grave subliniază diferenţele de nivel de trai dintre statele UE. Astfel, dacă în România şi Bulgaria 31% (2,6 milioane de persoane), respectiv 35% din populaţie se încadrează în această categorie, Luxembourg figurează cu 0,5%, Suedia cu 1,3%, iar Austria cu 2,2%. La nivelul UE, 23,4% dintre persoane riscă sărăcia sau excluderea socială, iar 8,1% suferă de lipsuri materiale severe. în statele central-est-europene, 27,4% din populaţia Letoniei trăieşte cu lipsuri materiale grave, 21,6% (2,1 milioane) în Ungaria, 19,5% în Lituania, 14,2% (aproximativ 5 milioane) în Polonia, 11,4% în Slovacia, 9% în Estonia. în Grecia, epicentrul crizei datoriilor, de stat din zona euro, 11,6% din populaţie se încadrează în această categorie. Spania, cu un şomaj care persistă în apropierea cotei de 20%, figurează cu o cotă de numai 4% la nivelul anului 2010, mai mică decât cea a Franţei (5,8% – 3,5 milioane de persoane), a Marii Britanii (4,8%) sau a Germaniei (4,5% – 3,6 milioane). în Italia, ponderea persoanelor afectate grav de sărăcie se ridica la 6,9%, iar în Portugalia la 9%.
Doar bulgarii sunt mai nevoiaşi
În primele 20 dintre cele mai sărace euroregiuni, ţara noastră apare cu şase teritorii afectate, urmată de Bulgaria, cu cinci zone, Ungaria şi Polonia, cu câte patru. Cu excepţia ariei Bucureşti-Ilfov şi a unor judeţe din vest, euroregiunile României înroşesc harta sărăciei europene, veniturile noastre fiind sub jumătate din media UE. în România, situaţia cea mai critică este în regiunea Nord-Est (judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui) şi regiunea Sud-Vest Oltenia (judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea). Pe plan european, la capitolul sărăcie ne depăşesc doar bulgarii, dar asta nu poate să fie o consolare pentru români, având în vedere diferenţele de potenţial şi de mărime dintre ţările de la sud şi de la nord de Dunăre. în şase din opt euroregiuni de pe teritoriul României sărăcia este atât de severă, încât domină topurile europene pe regiuni, arată datele raportate ieri de Eurostat, biroul de statistică al UE.