Peste 200.000 de etnici maghiari din Transilvania au depus cereri pentru a căpăta cetăţenia ungară, susţine vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt, care interpretează gestul drept o „unire prin dubla cetăţenie” a naţiunii maghiare. Acţiunea guvernanţilor din Ungaria se desfăşoară în paralel cu cea a maghiarilor din Transilvania, cei mai radicali dintre ei, conduşi la Lazslo Tokes, cerând mai multe locuri în Parlamentul României şi autodeterminarea tuturor etnicilor maghiari din Bazinul carpatic.
Potrivit vicepremierului Ungariei , Semjen Zsolt, până acum peste 200.000 de etnici maghiari din Transilvania au depus cereri pentru a căpăta cetăţenia ungară, realizând o „unire prin dubla cetăţenie”.
Maghiarii din România îşi doresc unirea cu fraţii lor din nord, a reafirmat astăzi vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt. „Menirea noastră de bază este să unim naţiunea maghiară, prin dubla cetăţenie. Peste 200.000 de persoane şi-au exprimat apartenenţa până acum „. Aşa sună un mesaj trimis luni, 12 decembrie, Zsolt către Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT). Zsolt a subliniat că este important ca în Parlamentul României să existe „maghiari din Ardeal, ceangăi”, întrucât „o politică etnică maghiară în Parlamentul de la Bucureşti este foarte importantă”.
Conform aceluiaşi mesaj, este, de asemenea, important ca politica maghiară „să fie devotată ideii autonomiei şi păstrării identităţii”. „Nu acceptăm nicio măsură dublă, nici în problema istorică, nici în actualitatea politică. Ce se poate în Europa, se poate şi la noi. Dacă alte neamuri au autonomie în Europa, trebuie să avem şi noi. Nu putem renunţa la această optică. Partidul Popular European are un devotament etic, în Dumnezeu. Dumnezeu, pe lângă patria cerească, ne-a dat şi patria pământească. în ambele niveluri trebuie să fim devotaţi. Cele două loialităţi – faţă de patria cerească şi naţiunea noastă – se leagă. Vă asigur că Guvernul ungar vă va sprijin în toate”, conchide vicepremierul ungar, în mesajul remis CNMT.
Târgu-Mureşul, viitoarea capitală a Transilvaniei?
Radicalii maghiari ridică pretenţiile: autodeterminare în loc de autonomie. Cu mai puţin de un an înaintea alegerilor a început o adevărată licitaţie, în care liderii maghiarilor ardeleni încearcă să pună pe tapet revendicări tot mai radicale, cu speranţa că acest tip de discurs îi va determina pe alegători să meargă la urne şi să voteze formaţiunea care promite cel mai mult.
Primul pas a fost făcut de către liderul Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, europarlamentarul Laszlo Tokes. Acesta a anunţat deja grupul politic al Partidului Popular European că nu va mai candida pentru un nou mandat de vicepreşedinte al Parlamentului European. Printre motivele sale se numără intenţia de a se ocupa mai mult de organizarea Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania. Această formaţiune este condusă, deocamdată, de fostul deputat UDMR din Timiş, Tibor Toro, care a plecat din UDMR împreună cu o întreagă grupare politică, numită Blocul Reformist. Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania este organizat pe bazele furnizate de două organizaţii civice: Consiliul Naţional Secuiesc şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania.
Europarlamentarul Laszlo Tokes a dat semnalul începerii competiţiei politice interne din comunitatea maghiară, sâmbătă, 10 decembrie, la Târgu- Mureş. El a făcut două enunţuri importante. Primul este acela că liderii maghiarilor vor cere autodeterminarea ungurilor din Bazinul Carpatic. El a afirmat că o solicitare în acest sens a fost deja făcută guvernelor din regiune, dar şi liderilor NATO. Minorităţi maghiare semnificative se găsesc în România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Croaţia şi Austria. „O unire naţională deasupra frontierelor, autodeterminare, aceştia sunt cei doi piloni de bază ai strategiei noastre naţionale care se completează şi pe care putem construi politica noastră din Ardeal, cu o expresie relativ nouă, un nou cuvânt, eurotransilvanism. Este un cadru politic care cuprinde modernitate europeană, valori europene şi valori transilvănene, care sunt în armonie cu valorile europene”, şi-a sintetizat poziţia Laszlo Tokes. Cel de-al doilea enunţ important este acela că formaţiunea sa va milita pentru „păstrarea” Târgu-Mureşului drept capitală a Transilvaniei.
Doar promisiuni electorale
La rândul lor, regionaliştii români din Transilvania critică declaraţiile lui Laszlo Tokes. Preşedintele Uniunii Ardelenilor şi Bănăţenilor, Emil Aluaş, spune că „îl respect foarte mult pe domnul Tokes, dar ceea ce spune el este un nonsens. Ce fel de autodeterminare? Maghiarii sunt minoritari, iar autodeterminare fără majoritate nu poate exista”. De asemenea, dacă este vorba de o discuţie legată de o prezumtivă capitală a Transilvaniei, Emil Aluaş este de părere că Târgu-Mureşul nu este pregătit pentru a-şi asuma un astfel de rol.
Maghiarii vor mai multi aleşi din oficiu in Parlament
Legea electorală trebuie modificată în aşa fel încât formaţiunile politice maghiare să concureze pe locuri proporţionale cu procentul deţinut în rândul populaţiei. Propunerea îi aparţine lui Toro.T.Tibor, preşedintele interimar al Partidului Popular Maghiar din Transilvania. „Introducerea unei astfel de prevederi ar da stabilitate relaţiei dintre majoritate şi minoritate. (…) În felul acesta putem să depolitizăm şi să scoatem de pe agendă luptelor interne, partinice, ale partidelor româneşti problema minorităţilor”, a explicat Toro Tibor, precizând că această variantă ar fi benefică „atât partidelor romăneşti, cât şi forţelor politice maghiare”.