Potrivit statisticilor oficiale, în jur de un milion de români trăiesc în Italia. Aproape 3.000 se află în penitenciarele din Peninsulă. Cifra reprezintă cel mai mare număr de migranți UE aflat după gratii într-o altă țară a Uniunii. Timp de zece ani, până în 2015, românii fuseseră și cei mai numeroși străini din pușcăriile italiene.
La sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, când românii au început să ajungă în Italia, grosul infracțiunilor era reprezentat de cerșit, furat din magazine ori din buzunare sau proxenetism. O „specialitate” era furtul de cablu de cupru din rețelele de transport, pe care-l topeau și-l vindeau către depozitele de fier vechi, conform unui amplu articol publicat în România Liberă.
„Atunci exista un val de infracțiuni din partea românilor”, spune Vincenzo Nicoli, șeful celei de-a II-a divizii a Serviciului Operativ Central din cadrul Poliției italiene. Însă, în 2016 oficialul spune că, dacă avem în vedere numărul mult mai mare de români, constatăm doar un nivel de criminalitate ce reflectă această creștere masivă a populației. Majoritatea infracțiunilor se petrec în marile orașe italiene: Torino, Bologna, Milano și Roma, acolo unde s-au stabilit cei mai mulți migranți.
De-a lungul timpului, românii au devenit mai organizați și mai pregătiți. S-a întâmplat în același ritm în care cetățenii cinstiți care obțin calificări mai bune în meseriile lor încep propriile afaceri și contribuie la economia italiană devenind mai buni profesioniști. Traseul infractorilor români urmează un model similar celui reprezentat de albanezi. Aceștia au ajuns în Italia la sfârșitul anilor ‘90 într-un val masiv și au început să se ocupe de infracțiuni lăsate deoparte de italieni. Acestea includeau infracțiuni vizibile precum proxenetismul și furtul.
În timp ce albanezii gravitau mai degrabă în jurul traficului de droguri, românii au preluat furturile și prostituția. „Grupările italiene le-au permis străinilor să se ocupe de activitățile de care nu mai erau interesați”, a explicat Vincenzo Nicoli.
Victime, tot românii
Un mare număr de infracțiuni comise de români sunt îndreptate împotriva propriilor comunități. De la jumătatea anilor ‘90, bande de români au început să traficheze propriii cetățeni pentru cerșetorie, prostituție sau să comită escrocherii cărora le cădeau victime conaționali. Asemenea fapte erau mai ușor de comis în afara țării, întrucât victimele erau în poziții mai vulnerabile departe de casă.
La Torino, românii au creat o organizație de tip mafiot în interiorul comunității. Folosind tehnici similare celor utilizate de Cosa Nostra, Camorra și ‘Ndrangheta, aceștia au început să facă bani de pe urma cluburilor de noapte românești care maschează prostituția. Gruparea din Torino era una de tip militar, cu un lider și o linie secundă de comandă.
În Napoli, Camorra face jocurile
Cu toate acestea, grupările din România n-au nicio șansă de a concura cu cele italiene. Cum ar fi în Napoli, unde Camorra are controlul asupra criminalității. „Străinii acționează doar în măsura în care li se permite lucrul ăsta”, spune Fausto Lamparelli, șeful diviziei mobile din cadrul Poliției din Napoli.
Crima organizată românească „n-ar fi posibilă în Napoli” din cauza Camorra, care deține monopolul asupra traficului de droguri și al extorcărilor. În Napoli există găști de hoți de buzunare provenite din România. „Dar aceștia trebuie să aibă grijă pe cine jefuiesc. Dacă fură de la persoana nepotrivită, s-ar putea să fie uciși”, apreciază Fausto Lamparelli. Recent, românii au început să treacă de la furturile obișnuite la atacuri asupra unor magazine de bijuterii și la aruncarea în aer a bancomatelor. Aceștia atacă noaptea sedii de bănci cu mașini, după care încarcă aparatele în camionete, le duc în locuri izolate, le aruncă în aer cu gaz de acetilenă și fură banii. Întrucât în astfel de operațiuni nu sunt folosite arme, cei prinși nu riscă sentințe foarte mari – e vorba de furturi, nu de atacuri armate.
„Nu mai e vorba de români care pătrund în casă pentru că găsesc fereastra deschisă, ci de grupuri mai bine organizate”, precizează Vincenzo Nicoli.
O dovadă în plus a acestei sofisticări a ieșit la iveală în toamna anului trecut, când poliția italiană a arestat opt membri ai unei grupări care jefuise, cu ani în urmă, un magazin Rolex din Florența, cu măști de schi pe față. Aceștia atacaseră, între timp, și un magazin din Paris. Jefuitorii fuseseră „recrutați dintr-un orfelinat din România și – după cum arăta procurorul Giuseppe Creazzo – antrenați într-o „academie infracțională”.
Clonarea de carduri, infracţiune specifică românilor
Totodată, clonarea cardurilor bancare ar fi „exclusiv” domeniul românilor și bulgarilor, susține Fausto Fausto Lamparelli. Hoții instalează un dispozitiv în slotul din bancomat care înregistrează informațiile cardului. „Acesta copiază datele de pe banda magnetică. Totodată, hoții îl filmează pe utilizator în timp ce-și tastează codul PIN”, explică Lamparelli. Datele sunt apoi înregistrate pe un card gol, cu care pot face o serie de cumpărături rapide înainte să dispară. „Inclusiv cardul meu de credit a fost – clonat”, spune șeful diviziei mobile a poliției din Napoli. Când s-a uitat pe desfășurător, Fausto Lamparelli a descoperit că hoții achiziționaseră bilete de avion din Spania în România.
Alte infracțiuni în care românii sunt implicați sunt escrocheriile cu mașini. Acestea decurg astfel: un italian are o problemă cu mașina sa: n-o poate vinde, n-o poate repara, n-o poate abandona. Însă vrea să scoată niște bani de pe urma ei. Găsește indivizi care se promovează prin flyere, ce oferă „cash în schimbul mașinilor”. Sunt români, albanezi sau bulgari. Italianul respectiv îi angajează să-i fure mașina. Odată ce știe numărul de înmatriculare, respectivul intră în mașină, o ia și o duce în România.
„Două zile mai târziu, proprietarul sună la poliție și reclamă furtul”, spune Mario Pontillo, directorul asociației de deținuți Il Viandante. „La momentul ăla, mașina e deja în afara Italiei. Apoi proprietarul primește banii de asigurare. Dacă e o mașină bună, românul o poate vinde mai departe.”
Jaf violent la Tortona, arestată bandă multinațională de tâlhari, printre care și români
FBI oferă 1 milion de dolari recompensă pentru un infractor român
