Presa italiană scrie despre disputa privind tezaurul României trimis spre păstrare la Moscova în 1916 și rămas acolo. Disputa s-a reaprins acum pe această temă, scrie „Il Piccolo di Trieste”.
România cere Rusiei tezaurul
România cere Rusiei restituirea aurului și a valorilor de acum un secol
Nu doar tensiunile din jurul Ucrainei. Există, de asemenea, o poveste veche care nu a fost niciodată uitată, care face ca relațiile dintre Moscova și București să fie fierbinți.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, scrie „Il Piccolo”, în ultimele zile ar fi anunțat că Bucureștiul intenționează să grăbească negocierile complicate cu Moscova privind aurul românesc „dispărut” în iarna lui 1916.
„Nu am abandonat chestiunea și încă ne interesează. Pentru ca să se poată face progrese pe tema „Tezaurului României”.
Istoria tezaurului
Aurescu se referea la o istorie uitată în Europa, dar nu și în România, datând din vremea Primului Război Mondial.
Este vorba de aproape o sută de tone de lingouri de aur, bijuterii și opere de artă de o valoare enormă, inclusiv picturi și icoane antice, cărți și manuscrise, așa-numitul „Tezaur al României”. Guvernul român de atunci l-a trimis în Rusia țaristă, aliată a Bucureștiului, ca să nu cadă în mâinile Puterilor Centrale.
Era mai sigură Moscova, mai departe de primele linii în Europa, autoritățile române estimaseră la acea vreme. Astfel, la sfarsitul lui decembrie 1916, au incarcat comoara în aproximativ 20 de vagoane care au plecat din Iași spre Rusia.
Ucraina, Putin la telefon cu Draghi: „Moscova va garanta gaz rusesc Italiei”
Un al doilea convoi, cu alte valori și obiecte de valoare, a urmat în scurt timp.
Înțelegerea era ca, atunci când războiul se va termina, aurul și bijuteriile să se vor întoarce în patria lor. Dar după Revoluția din octombrie, noul guvern sovietic a rupt relațiile diplomatice cu jumătate din Europa, inclusiv cu România, confiscând tezaurul și trimițând înapoi la București, abia în 1935, o mică parte, în mare parte documente și picturi.
Dar aurul românesc ar exista încă undeva în Rusia. Iar valoarea lui ar fi „explodat” astăzi ajungând la 5 miliarde de dolari, se crede în România.
Rusia cere plecarea forțelor NATO din România. MAE: “Inadmisibil!”
Subiectul este fierbinte de zeci de ani, cu o comisie mixtă ruso-română care încearcă din 2004 să ajungă la un acord. Și va fi dificil ca asta să se întâmple în curând.
Acest lucru este confirmat de intransigența și iritarea Rusiei față de mișcările românești înregistrate în timpul celei mai grave crize geopolitice la care a fost martoră Europa în ultimele decenii. Ultimele declarații ale ambasadorului rus au inflamat ulterior relațiile.
Ce a declarat ambasadorul rus
Întrebarea îi privește pe „istorici” și nu trebuie transformată într-o temă politică, pentru a obliga Moscova să plătească „datorii inexistente”, a declarat ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin. Iar problema ridicată de ministrul Aurescu „nu se află pe agenda politică între România și Rusia”, a adăugat acesta, argumentând că problema ar fi fost definitiv închisă în timpul lui Brejnev și Ceaușescu, căruia i s-a spus la Moscova „uitați aurul, tovarăși”.
O poziție puternic susținută și de mass-media apropiată de Kremlin, care sugera că aurul ar fi fost folosit de Moscova de multă vreme, mai scrie Il Piccolo.
Reacția ministerului de Externe
Cuvinte care au stârnit furie la București, cu ambasadorul rus chemată de Ministerul de Externe al României pentru declarațiile sale „false” și „contra realității”.
Un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe anunță convocarea ambasadorului Federației Ruse la București, Valery Kuzmin, în urma declarațiilor publice făcute miercuri, 9 februarie. Kuzmin a discutat cu secretarul de stat Iulian Fota.
„Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus ca acesta să fie convocat astăzi, 10 februarie 2022, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, unde a avut loc o discuție la nivel de secretar de stat pentru afaceri strategice.
(…)
În legătură cu activitatea Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv cea a Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial, cu privire la care ambasadorul Federației Ruse în România a susținut în declarațiile sale de ieri, contrar realității, că tema nu ar figura pe agenda bilaterală, secretarul de stat a reamintit că următoarea sesiune a Comisiei (a șasea) urmează să fie organizată în România conform deciziei luate de Comisie la a cincea reuniune din noiembrie 2019. A reiterat disponibilitatea MAE, care asigură secretariatul componentei române a Comisiei, de a susține și în continuare activitatea acestui for.
Secretarul de stat (Iulian Fota – n.r.) a subliniat, în contextul întrevederii, că partea română consideră că astfel de intervenții publice, care încearcă să creeze opiniei publice percepții eronate, nu sunt de natură să faciliteze desfășurarea unui dialog firesc, bazat pe încredere, între părți și nici să conducă la o relație predictibilă și constructivă, cu respectarea intereselor legitime ale ambelor părți. De asemenea, în viziunea părții române, respectarea angajamentelor internaționale și a dreptului internațional rămâne o condiție esențială pentru un astfel de dialog” se arată în comunicatul MAE.”, se spune în comunicatul MAE.
