Cei aproape două milioane şi jumătate de clienţi ai companiilor low-cost folosesc de duminică, 25 martie, aeroportul Otopeni. Asta pentru că Băneasa, cel mai vechi aeroport al Capitalei, va fi rezervat exclusiv oamenilor de afaceri şi personalităţilor.
Celor 14.000 de pasageri care decolau sau aterizau zilnic pe cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă (Otopeni), li se alătura în medie încă 6.600 de persoane, după mutarea zborurilor companiilor low-cost.
Zilnic de pe Henri Coandă (Otopeni) au decolat în medie 102 avioane anul trecut, în timp ce de pe aeroportul din Băneasa au plecat în medie 35 de avioane. Din 25 martie însă toate avioanele companiilor low-cost Blue Air, Wizz Air şi GermanWings s-au mutat pe aeroportul din Otopeni, în urma presiunilor uriaşe exercitate asupra autorităţilor pentur abandonarea aerogării bucureştene în pofida investiţiilor recente în cea mai modernă pistă din România.
Potrivit specialiştilor, la fiecare şase minute un avion va ajunge sau va pleca de pe aeroportul Otopeni.
Se vor menţine aceleaşi ore de decolare şi aterizare, pe majoritatea rutelor. Această schimbare va duce la o creştere a preţurilor, cu circa 4%, după cum au anunţat iniţial companiile.
Război cu marile companii
Mutarea pe Otopeni va declanşa un război surd între low-cost şi marile companii de linie. „Marile companii vor face totul să „şunteze” şi să „fure” clienţi de la low-costuri. Preţurile low-costurilor cresc, iar avioanele low- cost vor sta la rând pentru decolare şi aterizare după cursele de linie.
Probabil că de multe ori marile companii vor face intenţionat în aşa fel încât întârzierile low-costului să fie cât mai lungi pentru a fura clienţii, mai ales că diferenţele de preţ nu vor mai fi atât de mari. Low-costul va trebui să crească atât cât se va putea la umbra marilor companii de linie”, comentează un expert în domeniul transportului aerian.
Spre deosebire de Băneasa, unde erau la ele acasă, pe Otopeni avioanele low-cost vor fi întotdeauna „musafiri nedoriţi”, „ţinuţi la coadă după lumea bună” reprezentată de marile companii de linie de talie mondială.
„Va apărea o concurenţă din care sigur va câştiga preţul. Companiile de linie nu vor coborî tarifele, dar vor lovi în low-cost prin oferte speciale numeroase care să fure din clienţii low-cost, fără să recunoască asta. Low- costul va trebui să renunţe la o parte serioasă din profit ca să reziste în această competiţie nedreaptă”, afirmă analistul citat.
Odată cu mutarea pe Henri Coandă a curselor de la Băneasa, practic nu mai există low-cost, tarifele aliniindu-se înspre nivelul companiilor de linie. „Orice cent va ajunge să conteze.”
Au primat interesele
Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa), cel mai vechi din România şi al doilea ca mărime din ţară, situat la doar 9 kilometri de centrul Bucureştiului şi inaugurat în 1920, a devenit în ultimii ani cel mai important hub pentru zborurile low-cost, adică pentru 2,4 milioane de pasageri anul trecut.
Cu toate acestea, şi mai ales în condiţiile în care pista de 3.200 de metri lungime este considerată de un specialist în aviaţie ca fiind cea mai bună din ţară, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti şi Ministerul Transporturilor au decis închiderea aeroportului. Mutarea zborurilor low- cost pe Otopeni a fost anunţată oficial încă de anul trecut, când Anca Boagiu, fostul ministru al transporturilor, motiva necesitatea acestei măsuri pentru a transforma Băneasa într-un city airport pentru curse VIP. Aeroportul nu a transmis lista celor care vor opera de pe pista aeroportului după mutarea companiilor low-cost.
Înconjurat din toate părţile de proiecte imobiliare (rezidenţiale, comerciale şi clădiri de birouri), aeroportul din Băneasa a început să fie văzut de fapt în ultimii ani ca un obstacol în dezvoltarea de proiecte rezidenţiale. în vecinătatea aeroportului Băneasa mai mulţi oameni de afaceri, printre care Gabriel Popoviciu, Ion ţiriac, Dan Ioan Pop sau Gigi Becali, au importante suprafeţe de teren.
Au fost reluate trenurile spre Otopeni
Trenurile Regio „Henri Coandă Expres” şi-au reluat circulaţia din 23 martie pe ruta Bucureşti Nord – P.O. Aeroport (la câţiva kilometri de aeroportul din Otopeni) – Baloteşti şi retur. Circulaţia acestor trenuri a fost sistată din cauza utilizării foarte scăzute, dar şi a condiţiilor meteo nefavorabile din această iarnă. „În contextul transferului activităţii companiilor de zbor low-cost de pe Băneasa la aeroportul Otopeni, acest tip de transport este reluat experimental, circa 2 luni, pentru a se a putea face o evaluare a pieţei pe această rută. În funcţie de nivelul de trafic, se va lua o decize finală asupra menţinerii în circulaţie a trenurilor”, au transmis oficialii CFR Călători. Ei au mai precizat că la fiecare oră din intervalul orar 6.25-21.24, trenurile vor asigura legături corelate cu activitatea traficului aerian de pe aeroportul Otopeni.
Un bilet costă 8,1 lei, iar un abonament lunar 136 de lei (tarifele includ şi transferul cu microbuzul).
„La anumite ore de vârf cred că va fi aglomerat aeroportul, cel puţin până în iulie, când se vor finaliza lucrările la zona de control şi securitate, dar şi pe partea de control paşapoarte şi bagaje”, este de părere Gheorghe Răcaru. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti va deschide în iulie anul acesta al doilea terminal de plecări internaţionale la aeroportul din Otopeni, cu o suprafaţă de 19.600 de metri pătraţi, în urma unei investiţii de 62 milioane euro. Cu acest nou terminal capacitatea aeroportului va creşte de la 7-8 milioane de pasageri la aproape 10-11 milioane de pasageri.
