Proiectul privind votul prin corespondenţă, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă şi adoptat în 19 octombrie de Senat, a ajuns la Camera Deputaţilor. Urmează să fie dezbătut marţi 27 octombrie în comisiile Camerei Deputaţilor, iar miercuri 28 octombrie urmează să intre în dezbatere în plenul Camerei, pentru votul final.
„Legea votului prin corespondenţă, miercuri, va intra la vot final şi va fi adoptată în formă aprobată în Comisia specială şi va pleca spre promulgare la domnul preşedinte Iohannis, după care Legea votului prin corespondenţa va putea intra în vigoare în aşa fel încât cetăţenii romani care trăiesc în afara ţării să poată avea cel puţin acelesi condiţii de a se prezenta la vot aşa cum au şi cetăţenii romani care trăiesc în România”, a precizat, luni 26 octombrie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, citat de Mediafax.
După adoptare, legea va putea fi atacată la Curtea Constituţională în termen de două zile, faţă de cele cinci obişnuite, având în vedere că este votata în regim de urgenţă. Ulterior, proiectul va merge la preşedintele României pentru promulgare, în cazul în care nu este contestată.
Legea trebuie promulgata până în noiembrie pentru a fi aplicată la alegerile parlamentare din 2016.
Potrivit proiectului legii votului prin corespondență, definitivat de Autoritatea Electorală Permanentă, românii din străinătate pot vota la alegerile parlamentare, prezidențiale și europarlamentare dacă se înscriu în Registrul Electoral, cu opțiunea „vot prin corespondență”. Alegătorul trebuie să depună o cerere scrisă la misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reședință, la care anexează o copie a pașaportului cu menționarea statului de domiciliu în cazul domiciliului în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate și a documentului care dovedește reședința. El poate opta și pentru completarea formularului electronic pus la dispoziție online de către AEP.
Riscul CC
UDMR a anunţat că intenţionează să conteste legea la Curtea Constituţională (CC), demarând strângerea de semnături pentru acest demers, în cazul în care amendamentale sale nu sunt acceptate la dezbaterea de la Camera Deputaţilor. UDMR are două nemulţumiri: consideră că legea nu garantează caracterul secret al votului şi mai consideră că acest tip de vot ar trebui introdus doar la prezidenţiale.
Pentru atacarea legii este nevoie de un număr de 25 senatori sau 50 de deputaţi, iar UDMR nu are suficienţi parlamentari.
Un sprijin ar putea veni de la parlamentarii ALDE, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, partid format din fuziunea PLR (Tăriceanu) şi PC (Daniel Constantin), care au votat împotriva legii. Legea mai poate fi contestată de unul dintre preşedinţii celor două Camere. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, chiar dacă a susţinut că legea are prevederi neconstituţionale, a anunţat că nu doreşte să o conteste la CC.
„Nu susţinem această formulă referitoare la votul românilor din străinătate, pentru că este o formulă extrem de birocratică, de greoaie, care în loc să aibă atuul principal de a le permite românilor să voteze, are exact efectul contrar”, a explicat Tariceanu poziţia ALDE. „Amendamentele noastre se bazează pe înscrierea prealabilă în reşedinţele ambasadelor şi consulatelor din străinătate a celor care doresc să voteze cu minim şase luni înainte de data alegerilor, urmând ca MAI şi MAE să redimensioneze secţiile de votare”, a mai precizat co-preşedintele ALDE.
Mai mulţi parlamentari ALDE au făcut declaraţii, după votul de la Senat, împotriva legii.
Senatorul de Timiș Petru Ehegartner (ALDE) a declarat că actul normativ nu respectă Constituția. „Legea votului prin corespondență, așa cum a fost votată în Senat, este neconstituțională. Face o diferență majoră în ce privește posibilitatea de vot a cetățenilor care locuiesc în străinătate și nu au rezidență sau domiciliu acolo. S-a făcut o variantă extrem de complicată. Sunt cei mai mulți în situația asta care nu au forme de ședere legală acolo”, a explicat Ehegartner. Conform senatorul timișean, modelul francez sau german ar fi fost mai potrivit pentru România. „Noi ne-am exprimat pentru modelul francez sau german, care e nediscriminator. Cel francez e mai simplu: anunțarea la ambasadă, alegătorul primește o carte de alegător și cu documentul de identitate va fi indicată o secție de votare. Acesta ar fi fost un procedeu nediscriminator. S-a făcut o lege care va îngrădi dreptul la vot, iar numărul de votanți va fi mult redus, se va constata” a mai spus Ehegartner.
Deputatul ALDE Cornelia Negruț a declarat: „În forma prezentă, legea nu este gândită pentru a-i aduce pe oameni la vot, ci pentru a-i ține cât mai departe, motiv pentru care nu subscriem sub nicio formă”.