Uniunea Salvați România a depus, la Senat, o propunere legislativă de îmbunătățire și extindere a procedurii de vot prin corespondență.
Potrivit inițiativei USR, vor putea vota prin utilizarea serviciilor poștale toți românii cu drept de vot aflați în străinătate, indiferent dacă locuiesc cu forme legale sau nu, precum și alegătorii din țară care știu că nu se vor putea prezenta la urne în ziua votului. De exemplu, studenții sau angajații fără vize de flotant în alte orașe își vor putea exercita acest drept în circumscripția corespunzătoare adresei de domiciliu sau reședință.
„Considerăm că este important ca alegătorul să își poată exprima opțiunea de vot, indiferent de locul în care se află în perioada alegerilor. Pentru românii care trăiesc temporar în străinătate votul reprezintă legătura lor cu comunitatea din care au plecat. De aceea, propunem ca la alegerile parlamentare, românii cu reședința în străinătate să poată vota fie pentru candidații din circumscripția Diaspora, fie pentru circumscripția electorală corespunzătoare adresei de domiciliu din România”, a explicat deputatul USR Matei Dobrovie, inițiatorul propunerii legislative.
USR își dorește ca votul prin corespondență să constituie o alternativă sigură la votul clasic, să corespundă nevoilor alegătorilor români și să încurajeze participarea la vot. În acest sens, inițiativa propune extinderea votului prin corespondență și la alegerile prezidențiale, astfel încât să nu mai existe cozi uriașe la secțiile de votare și restrângeri ale dreptului de vot, cum s-a întâmplat în 2014.
USR a solicitat dezbaterea inițiativei în procedură de urgență astfel încât la alegerile din 2019 să poată fi aplicate noile reglementări.
Inițiativa USR mai propune: clarificarea unor termene și a atribuțiilor avute de Poșta Română, stabilirea unor reguli cu privire la documentația aferentă turului al doilea de scrutin pentru alegerile prezidențiale, delimitarea dintre adresa de corespondență și adresa de domiciliu/reședință, facilitarea votului pentru persoanele cu dizabilități sau actualizarea informațiilor ce urmează a fi incluse în cererile transmise de către alegători, în listele electorale, precum și în procesele-verbale încheiate de birourile electorale, clarificarea condițiilor în care birourile electorale înregistrează, sortează și păstrează documentele primite de la alegători, definirea situațiilor în care buletinele de vot sunt considerate nule.
Grupul de lucru care a lucrat la această inițiativă a fost format din parlamentarii USR Matei Dobrovie, Radu Mihail, Tudor Benga și Florina Presadă, care au organizat mai multe întâlniri și consultări cu experți din domeniu, reprezentanți ai societății civile și instituții competente în materie.
„Una dintre promisiunile noastre din campanie a fost reforma electorală, iar acest proiect de lege este un nou pas în această direcție. În noiembrie am introdus patru proiecte de lege care vizau scăderea pragurilor electorale și reducerea cu peste 75% a numărului de semnături necesare pentru candidaturi. Prin proiectul introdus azi extindem exponențial accesul la vot, atât al cetățenilor din străinătate, cât și din țară. Este de departe cel mai amplu proiect de liberalizare a pieței politice din România și vom continua și cu alte inițiative legislative în acest sens pentru că nu putem reforma politica românească altfel decât deschizând larg accesul cetățenilor la candidatură și la vot”, a declarat deputatul USR Tudor Benga.
Primul inițiator al propunerii legislative, deputatul Matei Dobrovie, vicepreședinte la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, ne-a explicat că vor putea vota și cei care nu au forme legale în străinătate. I-am adresat câteva întrebări cu privire la cum ar putea fi aplicată propunerea.
Domnule deputat Matei Dobrovie, cei care nu au forme legale in strainatate, raman inscrisi în listele electorale de acasă. Cine îi impiedică să voteze si prin corespondență, și în ziua alegerilor, acasă?
«Principalele obiective pe care dorim să le realizăm sunt pregătirea unui cadru optim în vederea implementării cu succes a acestei modalități de vot, precum și asigurarea, conform legii, a exercitării dreptului la vot tuturor românilor din țară sau din străinătate, sub condițiile imperative ale legalității, eficienței și transparenței acestor proceduri.
Astfel, extindem categoria alegătorilor care pot vota prin corespondență și la românii din străinătate ce nu pot face dovada domiciliului sau a reședinței în acel stat, însă se impune ca monitorizarea prezenței acestora la vot să fie făcută cu mare atenție, în vederea evitării cazurilor de exercitare a acestui drept de două ori.
Pentru prevenirea votului ilegal, sub managementul AEP și cu sprijinul altor instituții, s-a constituit și s-a pus în aplicare începând cu alegerile parlamentare din 2016, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Acesta funcționează pe baza evidențelor din Registrul electoral și a celor din Registrul secțiilor de votare, urmărind să faciliteze verificarea aspectelor importante pentru desfășurarea, conform reglementărilor în materie, a întregului proces de votare.
În acest sens, SIMPV asigură unicitatea înscrierii în listele electorale, verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de vot, semnalează cazurile în care, persoanele care se prezintă la urne nu au drept de vot sau figurează cu interdicții de exercitare a acestuia, precum și situațiile în care alegătorul şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin sau este arondat la o altă secţie de votare.
În cazul sesizării unor nereguli, acestea sunt aduse la cunoștința președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, în vederea radierii alegătorilor care au votat la alte secții de votare sau care și-au mai exercitat dreptul de vot în cadrul aceluiași scrutin, modalitate prin care se previn eventualele ilegalități.»
Va fi nevoie de înscriere in registrul electoral?
«Toate categoriile de alegători care vor alege să își exercite dreptul de vot prin utilizarea serviciilor poștale trebuie să se înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență. Astfel, românii cu domiciliul sau reședința în țară sau în străinătate, care consideră că nu vor putea să se prezinte la urne în ziua votului, vor formula o cerere scrisă, datată şi semnată, depusă personal sau transmisă prin poştă, inclusiv prin poştă electronică, fie către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu, fie către Autoritatea Electorală Permanentă. Perioada de înscriere a alegătorilor în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este cuprinsă între data de 1 aprilie a anului în care au loc alegerile și data expirării unui termen de 5 zile de la începerea perioadei electorale, iar votantului i se oferă dreptul, de a verifica on-line înscrierea sa în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.»
Cum se va verifica identitatea celui la care ajunge plicul?
«Corespondența pe care o va primi alegătorul va respecta noile cerințe impuse, iar codurile de bare imprimate pe plicurile exterioare vor fi diferite, asigurând identificarea unică a alegătorului pentru fiecare tur de scrutin și conferind mai multă siguranță în desfășurarea corespunzătoare a procedurii de vot prin corespondență.
Pentru a conferi un grad mare de certitudine în ceea ce privește identitatea persoanei care va intra în posesia plicului, Poșta Română va trimite documentele cu confirmare de primire.»
După esecul sistemului prin corespondenta de la ultimele alegeri (circa 10.000 de voturi), de ce propunerea USR ar face votul prin corespondentă mai eficient?
«În anul 2016, votul prin corespondență avea un caracter de noutate, iar ineficiența procedurii de vot a fost determinată de cauze multiple, precum: neclarități privind termenele și etapele corespunzătoare votului prin corespondență, birocratizarea excesivă, neîncrederea alegătorilor în serviciile Poștei Române, dar mai ales, restrângerea categoriilor de alegători care pot vota prin această modalitate doar la românii cu domiciliul sau reședința în străinătate, ce dețin acte doveditoare ale adresei de domiciliu, respectiv de reședință.
Inițiativa noastră legislativă crește eficiența și transparența votului prin corespondență și aduce o serie de modificări substanțiale care fac această modalitate de vot mult mai accesibilă și mai atractivă. În acest sens, am extins categoriile de alegători care pot vota prin corespondență și la cetățenii români din țară care au cunoștință de faptul că nu se vot putea prezenta la urne în ziua votului, precum și la românii cu drept de vot din străinătate care nu dețin o dovadă a domiciliului sau a reședinței, eliberată de autoritățile străine. Totodată, am făcut precizări și clarificări privind termenele necesare votului prin corespondență și atribuțiile Poștei Române și am găsit o modalitate de a facilita creșterea gradului de încredere pe care românii îl au în calitatea serviciilor poștale prin oferirea posibilității alegătorului de a verifica dacă votul său a ajuns în urnă, iar exercitarea dreptului de vot s-a făcut corespunzător, fără alterarea voinței alegătorului. Astfel, Autoritatea Electorală Permanentă va pune la dispoziția alegătorului o platformă web, unde acesta poate verifica traseul votului său prin corespondență.»
PMP propune extinderea votului prin corespondență la prezidențialele de anul viitor. Proiectul USR conține noutăți pentru votul la prezidențiale?
«Propunerea USR este o inițiativă extrem de amplă, care aduce modificări în cadrul a trei legi cu reglementări în materie (Legea 288/2015, Legea 208/2015 și Legea 370/2004) și stabilește reguli corespunzătoare pentru toate situațiile pe care le poate întâlni un cetățean român ce dorește să voteze prin corespondență la alegerile parlamentare și la cele prezidențiale.
Dincolo de necorelări legislative, lacune în precizările făcute și lipsa de clarificare în aspecte de mare interes pentru toți cetățenii români cu drept de vot, proiectul PMP oferă posibilitatea de a vota prin corespondență doar românilor cu domiciliul sau reședința în străinătate, care pot dovedi prin acte eliberate de autoritățile străine că domiciliază sau au reședința în acel stat, restrângând extrem de mult categoriile de alegători.
Pentru asigurarea exercitării dreptului de vot a unui număr cât mai mare de români, indiferent dacă aceștia se află în țară sau în afara granițelor ori dacă dețin un document care dovedește domiciliul sau reședința în străinătate, USR extinde, astfel, aplicabilitatea procedurilor de vot prin corespondență inclusiv la alegerile prezidențiale, nu doar la cele parlamentare, și o face posibilă pentru toți românii cu drept de vot.
Se instituie numeroase reguli adaptate votului prin corespondență și se majorează anumite termene pentru a face mai accesibilă această opțiune pentru toți românii, chiar și pentru cei aflați la distanțe considerabile. Totodată, se înființează un Birou Electoral General pentru votul prin corespondență cu atribuții doar în acest sens, se constituie o platformă web care să fie la dispoziția alegătorului, unde acesta poate verifica traseul votului său prin corespondență și se instituie obligativitatea pentru instituțiile de resort AEP, MAE, MAI și MRP de a desfășura campanii de informare pentru cetățenii români din străinătate.
În acest mod, alegătorul român este încurajat să participe la procesul electoral și rămâne conectat la țara de proveniență, la valorile și la identitatea națională.»
Câți electori estimați că ar vota prin corespondență, dacă proiectul de lege ar fi aprobat?
«Implementarea acestei modalități de vot se va face treptat și se va raporta la realitățile sociale aflate în permanentă schimbare, precum și la reacțiile alegătorilor în ceea ce privește votul prin corespondență o dată ce optează pentru această procedură .
Trebuie să luăm în calcul faptul că s-au extins extrem de mult categoriile de alegători, prin modificările aduse de propunerea noastră. Astfel, la numărul redus de cetățeni români aflați în străinătate cu forme legale, singurii care aveau înainte posibilitatea de a vota prin corespondență, se adaugă românii aflați în străinătate care nu dețin documente în vederea dovedirii domiciliului sau reședinței lor în statul respectiv, precum și alegătorii aflați în România care se află în imposibilitatea de prezentare la secția de votare. Totodată, pentru asigurarea de șanse egale tuturor cetățenilor români cu drept de vot, se oferă posibilitatea de a vota prin corespondență și persoanelor cu dizabilități, dacă sunt asistate de o persoană majoră.
Segmentul de electorat român care este direct interesat să voteze utilizând serviciile poștale va crește puternic și sunt convins că la următoarele alegeri participarea la votul prin corespondență va fi cu mult mai mare decât procentul de 0,02 % înregistrat în 2016.
O eventuală estimare trebuie să țină cont nu doar de extinderea categoriilor de alegători, cât și de celelalte aspecte care urmează să îmbunătățească participarea românilor la procesul electoral, precum clarificarea unor termene și oferirea posibilității alegătorului de a verifica, prin intermediul platformei web, traseul votului său prin corespondență.»
Sorin Cehan
Propunere USR: Să voteze și cei din tara prin corespondenta, nu numai Diaspora
Membri ai comisiei pentru românii din afara granițelor sapă adânc groapa Congresului Diasporei