Este bănățean stabilit în Germania, are 44 de ani, căsătorit și tată a 3 copii. Pierderea unui copil l-a făcut pe el și pe soția sa să ajute alți copii bolnavi sau nevoiași, astfel luând ființa şi organizația AEBS.org „Auch Engel brauchen Schutzengel / Chiar şi îngerii au nevoie de îngeri păzitori“.
Voluntariatul l-a adus în contact și cu problemele românilor plecați din țară în Germania pentru un trai mai bun. Oameni neplătiți, muncă la negru, acte semnate fără a înțelege limba, dar și problemele întâmpinate de români la consulate, ariganța funcționarilor, cozile, lipsa de informații. Toate acestea, împreună cu nemulțumirea față de politicieni, l-au făcut să ia decizia de a candida ca independent la aceste alegeri, în circumscripiția Diaspora. Sloganul său electoral este fără echivoc: «Românii nu mai cred în politicieni. S-au săturat de miniciuni, egoism și hoție»
Domnule Mocanu Erich, ați anunțat că veți fi candidat independent în circumscripția 43 Diaspora, la Camera Deputaților. Care a fost impulsul decisiv pentru această hotărâre?
«Ideea de a intra în politică nu îmi aparține, impulsul a venit de la românii ajutați de organizaţia pe care o conduc. Sunt de părere că acum este momentul de a face mai mult pentru români, iar pentru asta este nevoie de sprijinul celor care vor să fie auziţi de factorii de decizie, de legislativ. În orice caz, decizia am luat-o după ce m-am consultat cu familia şi prietenii, iar aceştia m-au asigurat de tot sprijinul necesar.»
Registrul electoral UMFLAT în diaspora: De la 10.000 de înscriși, a ajuns într-o zi la peste 600.000
Câte semnături ați strâns pentru susținerea candidaturii și cum intenționați să vă faceți campanie electorală? Ce fonduri aveți la dispoziție pentru a vă face cunoscut?
«Semnăturile strânse până în prezent mă determina să merg mai departe, convins fiind că românii, de această dată, vor alege un reprezentant apt pentru rezolvarea problemelor lor. Românii din Diaspora s-au săturat de minciuni, spoturi electorale non sens, promisiuni deşarte. Nu am să comentez modalitatea în care se schimbă „peste noapte” condiţiile privind candidatura la alegerile parlamentare.
Campania mea este susţinută atât financiar, cât şi material de prieteni, organizaţii prietene, mediile de socializare, dar şi prezenţa mea în centrul comunităţilor româneşti din diaspora.»
Care este programul pe care îl propuneți alegătorilor?
«În primul rând, lumea trebuie să înţeleagă că România nu poate fi asociată infracţiunilor, țiganiadei. Lumea trebuie să recunoască faptul că românii sunt foarte apreciaţi în mai toate mediile profesionale, România este o ţară cu potenţial turistic impresionant, cu o cultură şi obiceiuri frumoase, iar toate acestea trebuie promovate. De acest fapt mă voi ocupa personal.
Programul meu electoral cuprinde, printre altele, accesul tinerilor sporit la universităţile din toată lumea, atragerea de capital pentru construirea de scoli româneşti în Diaspora, respectarea românilor din Diaspora în ceea ce priveşte dreptul de a fi tratat medical în spitalele din Comunitatea Europeană.
Un alt punct important îl reprezintă respectarea drepturilor cetățenilor români în raporturile de muncă, tragerea la răspundere a angajatorilor care profită de naivitatea românilor, de speranţa acestora din urmă la un trai mai bun.
De asemenea, nu trebuie să uităm de românii încarceraţi în penitenciarele din străinătate. Chiar dacă au greşit faţă de societate, aceştia îşi plătesc greșelile, se îndreaptă şi au dreptul la şansa de a se reintegra social.»
Erich Mocanu alături de familia sa
Partidul condus de Traian Băsescu, PMP, a anunțat că selecționează candidați din diaspora. Există filiale ale unor partide românești în diaspora, de ce nu v-ați apropiat de una din aceste organizații pentru a vă susține candidatura?
«În 2012 am fost cu familia pentru a vota demiterea lui Traian Băsescu. Deci o afiliere cu principiile PMP nu se poate discuta. Încă o dovadă că nu am greșit a fost şi recrutarea în PMP a deputatului Aurelian Mihai, despre care am aceeași părere că şi despre acest partid. Din păcate la un caz tragic ce a avut loc în Germania, domnul deputat, pe atunci în PNL, nu a putut fi de găsit, dar în schimb şi-a asumat meritele în presă.
La fel ca şi în cazul amintit mai sus, am încercat să cer ajutor şi de la alte Partide (diferite cazuri sociale), iar de fiecare dată am rămas cu aceeași amărăciune, ca să nu spun greață. Aceste partide nu își aduc aminte de cetățeni, indiferent că sunt din România sau din Diaspora, decât atunci când au nevoie de votul lor, o implicare directă nu exista în realitate.
Realitatea nu e întotdeauna frumoasă, există oameni ce nu-şi primesc salariile, ce trăiesc sau lucrează în condiții mizere, copii traumatizați şi multe altele. Niciodată partidele nu se apleacă asupra acestor cazuri, excepție făcând, dacă momentul este televizat, sau cum menționam mai sus, atunci când au nevoie de voturi.
Nu voi face o coabitare cu vreun partid politic şi nici nu mă voi afilia unui partid. Am plecat pe acest drum independent, cred în independenţa mea, așa cum şi susținătorii mei cred în mine. Fiecare idee sau proiect de lege ce va fi în discuție, vor fi discutate cu oamenii pe care îi reprezint şi care m-au trimis acolo.»
De ce vă orientați spre politica românească? Pentru românii din Germania, de exemplu, nu ați putea face mai mult intrând în politica germană? Până la urmă, viața românului din diaspora e guvernată de legile din țara gazdă, mai puțin de cele din România.
«La momentul actual, după discuții cu diverși politicieni şi primari din Germania, românii, chiar şi romii nu constituie o prioritate, problemele emigranților fiind mult mai mari. M-am îndreptat spre politica românească pentru că îmi doresc să mă duc şi peste granițele Germaniei, românii având probleme sau fiind desconsiderați şi în multe alte ţări.
Așa cum nemții doresc să fie respectați în străinătate, la fel avem şi noi, românii, dreptul să fim respectați în orice ţară ne-am afla.
Din păcate niciun guvern şi niciun președinte nu a încercat să implementeze, dar şi să arate valoarea noastră a românilor. Nu avem cum să fim respectați atâta timp cât cei de sus ne văd pe noi cetățenii de rând, ca muncitori de 2 bani şi ne tratează ca pe niște sclavi. Respectul se câștigă, iar dacă vom ţine capul aplecat nu vom reuși niciodată să schimbăm părerile false făcute despre noi, românii. Dincolo de cerșetori şi hoți avem atâția oameni de mare valoare şi pricepere, ce fac cinste României.»
Ce probleme ale românilor din străinătate credeți că poate rezolva un parlamentar de diaspora?
«Un adevărat reprezentant al românilor poate rezolva foarte multe, altfel rezolvi problema românului din Diaspora din calitatea de reprezentant al Statului, decât a unui simplu ONG-ist. Decât statul în birou cu cafeluța pe masă, discutând afaceri şi făcând planuri cum să fure din banii statului, mai bine ar fi pe teren, să discute cu cetățenii ce i-au ales, să găsească soluții la problemele lor. Exista o mulțime de posibilități în rezolvarea problemelor, e nevoie doar de bunăvoință şi respect pentru aproapele tău.»
Ce credeți despre votul prin corespondență și despre numărul mic de parlamentari care reprezintă diaspora?
«În luna februarie 2016 am participat la o întâlnire cu ministrul românilor de pretutindeni, ce a avut loc la Consulatul din München, unde tema întâlnirii a fost votul prin corespondenţă. Încă de pe atunci am avut rezerve în legătură cu punerea în aplicare a acestuia şi se pare că suspiciunile mele nu au dat greș. O dovedește numărul mic de înscriși. Ca idee nu e un lucru rău, este practicat şi de alte țări, dar într-un context mult mai securizat. De exemplu, cine garantează că scopul nu e o bază de date a tuturor persoanelor? Cine garantează că datele personale nu ajung pe alte mâini? Cine garantează că votul meu va fi socotit? Sunt foarte multe neclarități.»
Ați fost la vot la alegerile prezidențiale în 2014? Ce părere aveți despre prestația președintelui ales de diaspora, Klaus Iohannis?
«Cine e Klaus Iohannis? A, Preşedintele! Nu am să comentez despre Președintele României. Tot ceea ce pot spune este că România şi-ar fi dorit un altfel de preşedinte. Ceea ce li s-a prezentat la alegerile prezidențiale este diferit faţă de ceea ce reprezintă acum instituția prezidențială.»
Sorin Cehan
