O copilă de 14 ani s-a spânzurat, miercuri, 2 decembrie, răpusă de durere că, după 11 ani în care crescuse alături de o „mamă” de împrumut, statul a decis să o readucă la orfelinat. La cinci zile de la tragedie, un băiat de 19 ani, din acelaşi centru de tip familial, prieten bun cu fata, şi-a anunţat pe Facebook sinuciderea şi s-a aruncat de pe un bloc.
Cristina Drodar şi Nicolae Cristea erau prieteni foarte buni şi locuiau la un centru de tip familial al Direcţiei pentru protecţia Copilului Dolj. Amândoi au fost părăsiţi de părinţi încă de la naştere. Fetiţa de 14 ani a fost luată în plasamanet, încă de când avea şapte luni, de o familie din Craiova, însă, în urmă cu doi ani, reprezentanţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului Dolj au decis să îi retragă atestatul asistentului maternal, invocând motivele de sănătate ale femeii.
Astfel, Cristina a fost nevoită să se reîntoarcă în centrul de plasament. Fata a suferit o depresie cruntă şi s-a spânzurat de o ţeavă de gaz, în spatele blocului unde locuia, aflat în administrarea Direcţiei.
La cinci zile de la sinuciderea Cristinei, Nicolae, bunul ei prieten, care locuia tot într-o casă de tip familial a Direcţiei, s-a sinucis. Tânărul de 19 ani s-a aruncat în gol şi, anterior gestului care i-a fost fatal, mai avusese trei tentative de suicid. Depresia băiatului s-a accentuat profund în momentul în care a aflat ce s-a întâmplat cu cea mai bună prietenă a lui, Cristina.
Din data de 2 decembrie, Nicolae nu a mai mers la şcoală, iar pe data de 5 decembrie, chiar de ziua numelui său, a recurs la gestul necugetat. Cu 24 de ore de ore înainte să se întâmple tragedia, Nicolae a scris pe pagina personală de Facebook următorul mesaj: „Suferinţa din sufletul meu nu o poate calma nimeni. Aşa ca preţuiţi viaţa, pentru ca e una singura. Vă pup. Adio!”.
Asistenţii maternali care i-au îngrijit pe Cristina şi pe Nicolae cer să se facă dreptate în aceste două cazuri. Aneta Toma, femeia care a crescut-o pe Cristina, a povestit cu lacrimi în ochi că angajaţii Direcţiei pentru Protecşia Copilului Dolj i-au luat copilul din răzbunare.
„După ce mi-au retras atestatul, i-am acţionat în instanţă şi, de atunci, au făcut tot posibilul să nu îmi pot lua fetiţa acasă. Timp de doi ani a suferit enorm, iar din această cauză s-a spânzurat. Cristina era viitorul meu şi viaţa mea. Sistemul a ucis-o. Mi-au spus că masa din bucătărie din casa mea este prea mică şi am fost nevoită să o schimb. În urma cu doi, mi-au spus că nu am suficient spaţiu unde să o cresc pe Cristina. Fetiţa avea camera ei, iar eu am făcut tot posibilul să îi ofer absolut totul. Am cerut să o primesc în plasament fără bani, dar nici aşa nu au vrut. Îngerul meu s-a sinucis când a aflat că nu mai poate să se reîntoarcă acasă”, a povestit Aneta Toma.