Românii sunt europenii care au primit, în 2011, cele mai multe cetăţenii ale altor state din Uniunea Europeană – 26.000, ţara lor preferată fiind Ungaria, potrivit unui raport Eurostat publicat miercuri, citat de Mediafax.
Statele UE au acordat cetăţenia unui număr de 783.100 de persoane, în 2011, cu 4% mai puţin faţă de 2010. Scăderea vine ca urmare a numărului mai mic de cetăţenii acordate de statele mari: Franţa (-20%), Italia (-15%), Marea Britanie (-9%) şi Spania (-7%). Doar în Germania a crescut numărul cetăţeniilor acordate, cu 5%. Aproape trei sferturi din cetăţeniile acordate de ţările UE provin din aceste cinci ţări.
Dintre cetăţenii europeni, românii sunt cei care au primit cele mai multe cetăţenii ale unui alt stat UE – 26.000 (3,3% din total), urmaţi de polonezi – 11.000, italieni – 7.500 şi portughezi – 6.900.
Numărul românilor care au primit cetăţenia unui stat UE a crescut cu 72% în 2011, faţă de 2010. Cele mai multe cetăţenii au fost acordate românilor de Ungaria – 60% din total, 31,5% de Italia, 9,3% de Germania şi 4,6% Franţa.
Astfel, 76% din totalul cetăţeniilor acordate de Budapesta au fost pentru cetăţeni români. Italia a acordat 7% din totalul cetăţeniilor românilor, devansaţi de marocani şi albanezi. 6,6% din cetăţeniile acordate de Slovacia au revenit românilor, care ocupă poziţia a patra după ucraineni, sârbi şi cehi. De asemenea, românii sunt pe locul 5 în rândul celor care au primit cetăţenia cehă, după ucraineni, slovaci, polonezi şi vietnamezi.
În clasamentul care cuprinde şi cetăţeniile acordate non-europenilor, românii ocupă locul 5, după marocani (64.300), turci (48.900), ecuadorieni (33.700) şi indieni (31.700).
Raportat la numărul de rezidenţi străini, Ungaria a acordat cele mai multe cetăţenii – 9,8 cetăţenii la 100 de rezidenţi străini, Polonia – 6,7% şi Suedia – 5,8%.
Luxemburg a acordat cele mai multe cetăţenii în raport cu totalul populaţiei sale – 6,6 cetăţenii la 1.000 de locuitori, Suedia – 3,9 cetăţenii şi Marea Britanie – 2,8 cetăţenii.
În ceea ce priveşte cetăţeniile acordate de România, autorii raportului precizează că nu există date.
