Catalonia nu are un guvern, la peste două luni de la alegeri. Fostul lider al independentiștilor, Carles Puigdemont, în exil în Belgia (fugit de justiţia spaniolă, care-l acuză de rebeliune), a renunțat la președinția regiunii, desemnându-l pe Jordi Sanchez, care se află în închisoare de 4 luni. Puigdemont a anunțat că va face un guvern în exil, care să sprijine guvernul din Barcelona. Situația politică rămâne tensionată la Barcelona. Între cei care doresc independența regiunii și cei care doresc să rămână uniți cu Spania este aproximativ egalitate. Tensiunile, care vor dura ani de zile, au creat deja pagube economiei regiunii. PIB-ul Cataloniei va pierde circa 17 miliarde de euro.
Criza din Catalonia i-a afectat pe românii din această zonă la fel ca și pe spanioli: unii și-au pierdut locurile de muncă, alții au decis că este mai sigur să se refugieze în alte zone ale lumii, alții continuă să aștepte limpezirea situației.
Sunt familii de români care au plecat către alte regiuni ale Spaniei și chiar către alte țări, de exemplu către Marea Britanie, ne spune Ingrid Hodivoianu, stabilită la Barcelona în decembrie 2001. Este traducător-interpret autorizat de Ministerul Justiției din România pentru limba spaniolă și de Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării din Regatul Spaniei pentru limba română. Activitatea sa are strânsă legătură cu comunitatea românească din Spania și în mod special cu cea din Catalonia, pe lângă traducerile de care conaționalii noștri au nevoie, le oferă și consultanță și servicii pe probleme de proceduri administrative. Am întrebat-o pe Ingrid Hodivoianu care este situația românilor din Catalonia.
Care este situația la Barcelona, după alegeri? Este vreo schimbare, față de perioada dinaintea referendumului pentru independența Cataloniei?
«Situația în Catalonia după alegeri nu este cu mult diferită față de situația anterioară acestora. Firmele care au ales sa își stabilească sediul în alte zone ale Regatului nu s-au întors, situația este încă tulbure (în momentul de față nu s-a ajuns la un acord privind numirea președintelui guvernului catalan, societatea continuă să fie scindată în două tabere și anume: cei care sprijină independența Cataloniei și cei care sunt pentru unitatea Spaniei așa cum o știm cu toții. Sunt oameni care datorită acestei stări de fapt au rămas fără locuri de muncă și sunt convinsă că printre aceștia sunt și conaționali de-ai noștri.»
Comunitatea românească a fost influențată în vreun fel? Au fost români care au plecat în alte regiuni din Spania sau in alte tări, din cauza tensiunilor?
«Comunitatea românească a fost și este afectată în aceeași măsura în care este afectată întreaga societate catalană și chiar spaniolă, pentru ca efectele acestei crize catalane au depășit granițele acestei regiuni a Spaniei.
Nu va pot spune cu exactitate câți români au părăsit Catalonia în contextul actual, însă am aflat despre câteva cazuri ale unor familii de români care au plecat către alte regiuni ale Spaniei și chiar către alte țări, de exemplu către Regatul Unit al Marii Britanii.
În ceea ce privește tensiunile, ele din fericire, nu s-au concretizat în situații extrem de grave și asta datoriță educației locuitorilor acestei țări care, în marea lor majoritate, știu să nu depașească acele limite care ar impinge lucrurile către conflict propriu-zis.
Cred ca ei pot fi un exemplu de civism pentru noi. Imaginați-vă doar un moment cum ar fi decurs lucrurile daca această criză izbucnea la noi. Cred că intensitatea lor a fost mai mare la nivel politic, consecințele fiind de natura economică în primul rând, fapt ce a adus cu sine și restul consecințelor de ordin social. Nu este o situație căreia să i se întrevadă curând o soluție benefică ambelor ”tabere”.»
Ce părere aveți despre Ministerul Românilor de Pretutindeni? Ați simțit că există?
«Nu pot spune prea multe despre Ministerul Românilor de Pretutindeni. Pentru ca un minister sa poată lucra efectiv și să poată obține rezultate, trebuie să fie lăsat să existe. Este prima condiție. Nu putem crea un minister pentru ca după aceea să îl desființăm, apoi să îl creăm din nou și tot așa. După aceea, dacă tot îl creăm, să îl creăm până la capăt, să existe cu adevărat, să aibă o organigramă care să fie acoperită cu personal calificat și bun cunoscător al diasporei și problemelor sale reale.»
Ce părere aveți de activitatea parlamentarilor diasporei? S-a întâlnit vreunul dintre ei cu românii din Barcelona?
«Singurul parlamentar român pentru diaspora pe care îl cunosc chiar din perioada anterioară alegerilor, este Doru Coliu. Cum el a plecat din Catalonia în Parlamentul României menține o legătură destul de strânsă cu comunitatea românească din această zonă. Am înțeles că acum niște zile a mai fost un parlamentar român al diasporei la Barcelona dar nu cunosc alte detalii.
În vara anului 2015 l-am văzut și pe domnul Badea la un festival organizat de Asociația ”Mihai Eminescu” din Reus. Asta nu înseamnă ca acești domni nu au mai fost pe aici, asta înseamnă că nu am fost eu interesată de acest lucru. Nu mai cred de multa vreme în promisiunile cuiva. Am devenit circumspectă pentru că am înțeles că extrem de puțini oameni sunt dispuși să facă ceva pentru ceilalți fară un beneficiu propriu. Mi-aș dori să pot trăi momentul în care să recunosc că m-am înșelat. »
Sunteti interesată de actualitatea din România?
«Desigur că sunt interesată de actualitatea din România. Merg aproape lunar la București pentru ca urmez programul masteral „Diplomație și negocieri internaționale” la Școala Națională de Studii Politice si Administrative și prin însăși specificul acestui master trebuie sa cunosc nu doar actualitatea din România ci și din lume în general.
Mă întristează când văd cum se ceartă românii pe rețelele de socializare la modul cel mai grotesc cu putință pe probleme de politică internă, externă când în realitate lucrurile nu sunt deloc ceea ce par la prima vedere. Eu am fost surprinsă atunci când, aprofundând domeniul de studiu al relațiilor internaționale și al politicii, am înțeles că de cele mai multe ori lucrurile stau cu totul altfel. »
Ce ar trebui să se schimbe pentru ca românii să nu mai emigreze în masă?
«Pentru ca românii sa nu mai emigreze în masă ar trebui să se schimbe multe dar esențial (și îndrăznesc să spun că și suficient) ar fi ca fiecare să se schimbe pe sine. Vedeți dumneavoastră, este simplu: orice întreg este format din părți. Dacă majoritatea părților unui întreg ar fi în regulă, întregul de la sine va fi la fel. Aplicând la nivel de popor, dacă fiecare individ care aparține unei națiuni s-ar schimba pe sine în bine, atunci totul s-ar schimba în bine.
Nu de violență avem nevoie, ci de schimbare la nivel de conștiință individuală. Nu trebuie să ne batem unii cu alții, trebuie doar sa ne oprim puțin și să ne gândim la noi înșine, să fim onești cu noi și să încercam să ne facem o autoanaliză cât mai obiectiv cu putință. Ne-am obișnuit să îi injurăm pe aleșii noștri, dar nu ne dăm seama că inconștient atunci când alegem să votăm o persoana o facem pentru că de fapt ne regăsim pe noi în acea persoană. Cum ar fi dacă fiecare s-ar strădui să se schimbe? Ar fi minunat. »
Sorin Cehan
