Un număr semnificativ de persoane din țara noastră supraviețuiesc cu banii pe care îi primesc de la persoane din familia lor care lucrează în străinătate. Dar deși numărul celor care pleacă este tot mai mare, remiterile celor plecați au scăzut, scrie revista Capital. Deși numărul celor care pleacă este tot mai mare.
Care este explicația? Mulţi dintre cei plecaţi au decis să rămână în statele de destinaţie, şi-au luat deja şi familiile acolo, motiv pentru care banii trimiși în ţară sunt tot mai puţini sau deloc. Odată cu stabilirea definitivă în străinătate a numeroși români, valoarea remiterilor se reduce.
Investițiile străine s-au redus. În perioada de dinaintea crizei, cifrele anuale au atins un vârf de 9,2 miliarde euro în 2008, după 7,1 miliarde euro în 2007 şi 8,6 miliarde euro în 2006. Odată cu declanşarea crizei în 2009, investiţiile străine s-au prăbuşit la 3,35 miliarde euro în 2009 şi au atins un minim de 1,7 miliarde euro în 2011. Valorile au revenit apoi pe creştere pentru ca în 2015 să ajungă la 3,46 miliarde euro. Anul trecut, datele BNR arată că investiţiile străine au totalizat 4,1 miliarde euro.
În condițiile acestor variații, fluxul banilor trimiși de românii din diaspora a fost mai stabil. Banii trimiși de românii care muncesc în străinătate ajung, de regulă, direct în consum şi acoperă deficitul de cont curent prin faptul că sunt sume venite din afară. Datele BNR arată că remiterile din străinătate erau, la fel ca investiţiile, mult mai mari în perioada anterioară crizei, cu un vârf înregistrat tot în 2008, de 6,31 miliarde euro. A urmat o scădere şi în valoarea remiterilor anuale, dar nu la fel de mare ca la investiţii.
În 2009 valoarea acestora a coborât la 3,51 miliarde euro, iar cel mai puţin s-a trimis în ţară în 2014, respectiv 2,54 miliarde euro. În 2015 valoarea a urcat la 2,78 miliarde euro, iar datele TransferGo arată că anul trecut au intrat în ţară 3,15 miliarde euro.
Se poate observa că remiterile au fost mai stabile decât investiţiile. De menţionat şi că sumele de bani aduse de muncitorii români de afară sunt mai mari dat fiind că cifrele BNR iau în calcul doar sumele aduse prin intermediul instituţiilor financiare.
Numărul celor care au ales să plece a continuat să crească, însă remiterile către cei de acasă au stagnat sau chiar au scăzut.
Se înregistrează astfel un fenomen curios: deși diaspora românească continuă să crească, banii trimiși sunt din ce în ce mai puțini. România trebuie să găsească alte surse pentru finanțarea deficitului de cont curent, acoperit până acum de remiterile din străinătate.
