Sorin Cehan
Ori e nevoie de un psihiatru, ori de un procuror. Cineva trebuie să intervină la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, care îşi încalcă propriile decizii şi unde sunt luaţi de proşti milioane de români din străinătate.
La ultima şedinţă a Comisiei (procesul verbal e făcut pentru 12 şi 14 aprilie), un număr de 15 parlamentari aleşi şi plătiţi din bani publici, membri ai acestei comisii, au discutat despre o „scrisoare deschisă semnată de reprezentanţi ai diasporei”, semnată de 11 oameni din străinătate, care nu vor să se mai organizeze Congresul Românilor de Pretutindeni.
Numerele sunt importante. Deci 15 deputaţi din totalul de 18 membri ai comisiei au luat în seamă o scrisoare semnată de 11 persoane care nu au fost alese de nimeni. Cel mult reprezintă organizaţiile pe care le conduc, deşi în spate, de multe ori, nu e mai nimeni.
Unul dintre participanţii la lucrările Comisiei a fost chiar deputatul Raeţchi, iniţiatorul unei legi de organizare a comunităţilor din Diaspora, lege care „oferă comunităţilor şansa de a se organiza autonom, prin alegeri, şi de a-şi desemna reprezentanţi legitimi”. Dacă există deja reprezentanţi, care semnează scrisori, de ce mai consumă timp şi hârtie de pomană deputatul Raeţchi?
Un alt participant la discuţiile pe baza scrisorii este deputatul Mircea Lubanovici, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, care zilele trecute îşi asuma triumfător victoria pentru organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, prevăzut de lege încă din 2007. Iată ce spunea Lubanovici la începutul lunii martie: “Birourile Permanente au aprobat ca perioada de desfăşurare a Congresului Românilor de Pretutindeni să fie 24 – 25 iunie 2016. Am primit cu bucurie această veste deoarece întotdeauna am militat ca românii de pretutindeni să ţină legătura cu ţara şi să nu uite niciodată de unde au plecat”. La prima scrisorică, Lubanovici şi-a înghiţit cuvintele şi a dat cu Congresul de pământ.
Declarația deputatului Lubanovici: Pregățiți-vă listele de susținători: Congresul va avea loc pe 24-25 iunie
Cităm din scrisoarea care e mai tare decât Lubanovici, decât Comisia şi decât Legea care prevede organizarea Congresului:
«S-a vorbit mult despre organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni de-a lungul timpului, începând cu anul 2007 atunci când Camera Deputaţilor a adoptat legea nr. 299. (…)
(…)Organizarea diasporei nu este un lucru uşor, iar acesta devine şi mai complicat atunci când Bucureştiul îşi exercită influenţa de la distanţă prin diverse manipulări politicianiste şi interesate.
Având în vedere toate acestea precum şi o lege votată în 2007 fără ca Diaspora să fie consultată, transmitem un mesaj românilor de pretutindeni prin care îi invităm la o adevărată dezbatere şi organizare, departe de influenţa politică a Parlamentului românesc.”
În scrisoare se critică faptul că 500 de semnături ar fi prea multe. „Obţinerea a 500 de semnături olografe este nerealistă, mai ales în comunităţi unde distanţele sunt mari”. Semnatarii ar vrea reprezentanţi ai diasporei cu trei semnături, şi alea neolografe, cu care să aibă acces la Congres.
Hilare sunt bâjbâielile ontologice cu privire la scopuri: „Nici măcar în momentul de faţă nu sunt clare scopurile şi obiectivele acestui congres”, „Majoritatea celor care doresc să se înscrie la acest congres sunt lipsiţi de informaţii clare şi nimeni nu este disponibil pentru a le lămuri”.
Aşa că semnatarii scrisorii propun „o întâlnire cu adevărat a românilor de pretutindeni”, botezată prompt de Comisie PRECONGRES. Cuvânt care are şanse la următoarea ediţie a DEX-ului. Noutate absolută.
Scrisoarea se încheie cu o solicitare: „Cerem Parlamentului României şi în special deputaţilor şi senatorilor diasporei, să anuleze organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, deoarece nu va oglindi în niciun fel realitatea existentă în diasporă.”
Semnează 11 persoane, unii cu două trei funcţii, alţii doar „jurnalist”, „scriitor” sau „avocat”, dar toţi declaraţi „reprezentanţi” ai diasporei de Comisia parlamentară. Reprezentanţi, fără corvoada celor 500 de semnături, şi olografe pe deasupra.
Bun, fiecare e liber să spună ce vrea. Dar când Instituţiile se comportă la fel de aleatoriu, atunci, aşa cum spuneam, trebuie să apară un psihiatru sau un procuror.
Iată ce se spune în procesul verbal al lucrărilor Comisiei din zilele de 12 şi 14 aprilie 2016
„După aprobarea cu unanimitate de voturi a ordinii de zi şedinţa Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a continuat cu informarea membrilor Comisiei cu privire la scrisoarea deschisă semnată de reprezentanţi ai diasporei referitoare la organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni.
Prin intermediul scrisorii deschise se solicită anularea organizării Congresului Românilor de Pretutindeni anunţat pentru perioada 24-25 iunie2016. În acest sens, cosemnatarii scrisorii reclamă lipsa unei consultări reale a diasporei. Astfel, pentru o mai bună reflectare a realităţii din diasporă, se propune iniţial organizarea unui pre-Congres, care să se desfăşoare fără influenţe de natură politică şi fără a implica costuri pentru statul român. „
Nu ne este dat să ştim ce decizie s-a luat, dar din informaţiile noastre, se trag sforile pentru a se organiza un PRECONGRES în Italia, servit ca substitut al Congresului Românilor de Pretutindeni prevăzut de lege din 2007. Acest Precongres s-ar putea suprapune cu întâlnirea din Italia a diasporei anunţată de Eugen Tomac la ultima întâlnire a diasporei băsiste. Mulţi dintre promotorii scrisorii care a dat pe spate Parlamentul României sunt militanţi vechi din oastea fostului preşedinte. În acest caz ar fi vorba de o deturnare, în scop evident electoral, a prevederilor unei legi. Un procuror ar putea găsi eventual şi câteva articole de lege încălcate.
