Românii care au muncit în străinătate se confruntă cu întârzieri uriașe pentru soluționarea dosarelor de pensie. Deşi, ani la rând autorităţile s-au bătut cu pumnii în piept că vor rezolva una din marile probleme ale României, şi anume birocraţia, în continuare oamenii sunt puşi în faţa unor situaţii absurde. În tot acest timp, în timp ce titularii nu primesc nici un bani și sunt obligați să aștepte pe termen nedefinit.
Cei patru milioane de români din străinătate trebuie să aibă nervii tari, odată ce ajung la vârsta de pensionare. Și asta pentru ca durata rezolvării unui dosar de pensie a crescut de la minimum două luni, la maximum doi ani. Cei mai afectați sunt vârstnicii din Italia și Spania, care reprezintă 80% din totalul celor care solicită pensie pentru perioadă muncită în România.
Disperați de termenele infinite pe care le primesc, mulți aleg să revină în țară ca să-și urgenteze dosarele. Din cauza birocrației, oamenii sunt nevoiți să facă drumuri nesfârşite până își rezolvă problema. Este și cazul unui bărbat stabilit în Italia, care își așteaptă decizia de un an.
„Mie nu mi place să fac pe turistul, dar la o cerere pe care Italia a trimis-o în ianuarie 2021, care se numește pensie internațională… Ce ar trebui să fac? Să trec eu în spate, să-mi calculez și pensia dacă ajungem în situația asta?, spune bărbatul, conform unui reportaj al Ştirilor Pro TV.
Pensie pentru românii din străinătate, întârzieri uriaşe. Sistem putred şi lipsă de interes
Angajații departamentului de pensii internaționale din Capitală recunosc că sunt depășiți de situație. „Încercăm să intrăm din program în program ca să aflăm niște informații să putem să dăm niște informații pe ghiseu, nu va inchipuiți că am avea vreo bază de date ca la NASA”, a spus o angajată.
Birocrația și lipsa personalului calificat fac din sistemul de pensii din România unul foarte greoi. Iar totul se reflectă direct în viața oamenilor care au nevoie de acești bani, așa puțini cum sunt.
Președintele Casei Naționale de Pensii recunoaște că cea mai marea problemă a României o reprezintă lipsa digitalizării. Ceea ce ne arunca la coada Europei. Daniel Baciu spune ca prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost alocate 100 de milioane de euro pentru digitalizare.
„Ar fi mai facil dacă am fi la un nivel avansat de digitalizare astfel încât dacă bagi un cod numeric personal să-ți se adune automat vechimea, în 3 secunde, din 7.000 de locuri, unde ai. În momentul de față, nu putem să facem lucrul ăsta. Oricât se face, eu nu pot să revoluționez țara asta pentru că eu trebuie să interconectez cu alte instituții”, a declarat Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii.
40.000 de dosare internaționale nesoluționate
În 2020, fostul ministru Violeta Alexandru funcționarii Casei de Pensii încearcă să soluționeze dosarele oamenilor doar pentru a nu fi acuzați că nu fac nimic, contactând în mod superficial autoritățile statelor străine pentru a cere informații și dacă nu primesc niciun răspuns, nu se deranjează să insiste nici după un an de zile.
„Nu vrem să rezolvăm problemele oamenilor. Nu se vrea efort în sistem. Puțini, mult prea puțini oameni din sistemul public, se străduiesc. Da, o reformă de profunzime trebuie făcută de urgență. Evaluările fiecărui angajat din sistemul public trebuie făcute de o entitate externă, cu toată obiectivitatea. Nu legile sunt problema ci efectiv reformarea sistemului. Prea multă siguranță cu privire la locul de muncă inhibă performanța”, spunea Violeta Alexandru.
Casele de Pensii din întreaga țară înregistrau, în noiembrie 2019, peste 40.000 de dosare internaționale nesoluționate. Toate, cu întârzieri mai mari de șase luni.
Din 2010 și până în prezent, Ministerul Muncii a fost condus de 12 politicieni, dar niciunul nu a reușit să rezolve această problemă.
