USR-PLUS și AUR au depus împreună o moțiune de cenzură împotriva guvenului Cîțu.
În textul moțiunii se vorbește și despre românii din străinătate și despre cum Florin Cîțu „și-a bătut joc” de ei.
Pasaje lungi sunt dedicate diasporei, potrivit textului publicat pe site-ul AUR:
„Guvernul nepăsării naționale și-a arătat măsura neputinței și în raport cu românii de pretutindeni, atât cei care trăiesc în țările vecine României, cât și cei plecați la muncă pe tot cuprinsul Europei.
După ce guvernele din ultimii 30 de ani au izgonit peste graniță peste 5 milioane de români făcându-i să plece de acasă pentru a-și putea asigura ziua de mâine, prin plecarea lor creând o problemă de securitate națională gravă, guvernul Cîțu pune capac peste această adevărată dramă națională, alocând pentru acești români o sumă derizorie, în bătaie de joc, și care arată măsura exactă a interesului pe care guvernul PNL-USR-UDMR îl are pentru diaspora românească.
PNL Luxembourg, mesaj furibund despre alegerile din diaspora: „Episod din sfera nesimţirii supreme.”
Copii lăsați fără părinți, părinți lăsați fără copii și o țară lăsată fără români! Asta este politica unui guvern criminal care trebuie să plătească. Și trebuie să plătească repede pentru a limita distrugerile făcute.
(…)
Diaspora emergentă
Să spunem și câteva lucruri despre modul în care a tratat acest guvern al nepăsării naționale diaspora emergentă.
Guvernul Cîțu a continuat politicile de livrare în exterior a forței de muncă ieftine din România, în condițiile în care exodul românilor în străinătate situează țara noastră pe primul loc în lume ca rată a expatrierii pe timp de pace.
Bugetul modest alocat Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni relevă importanța derizorie pe care le-o acordă guvernul Cîțu românilor nevoiți să ia calea străinătății, necesității asistării lor cultural-identitare în țările de destinație și facilitării reîntoarcerii lor definitive în România.
Cu instituții fantomă, cu șefi în fruntea acestor instituții care habar nu au de problematica românilor de pretutindeni, cu alocări bugetare de care UDMR-ul râde în hohote comparându-le cu sumele alocate de Budapesta maghiarilor din afara Ungariei, cu politici falimentare, guvernul Cîțu a făcut praf spoiala de interes pe care România părea să o mai aibă pentru cei peste zece milioane de români din afara actualelor frontiere.
Dintr-un instrument al propășirii propriului popor, Guvernul Cîțu a devenit un instrument al distrugerii propriului popor din interiorul frontierelor, dar și al poporului român de dincolo de frontiere!
(…)
Prăpastia dintre românii plecați și cei din țară
Guvernul Cîțu este incapabil să atenueze prăpastia dintre românii rămași în țară și cei plecați peste hotare în căutarea unui trai decent pentru ei și familiile lor.
Astfel, exodul românilor a rămas la cote istorice, fiind depășit la nivel mondial doar de cel al sirienilor, diferența esențială fiind că Siria se află într-o continuă stare de război de peste zece ani.
Marea majoritate a românilor plecați în străinătate din motive economice fac parte din forța de muncă activă a țării.
Din cei peste cinci milioane de emigranți români, mulți sunt tineri, apți de muncă, specializați sau calificați în diferite meserii și profesii.
Domenii vitale pentru funcționarea unui stat, precum transporturile sau construcțiile, se confruntă cu o criză gravă a forței de muncă.
Totuși, în loc să faciliteze repatrierea graduală a celor care au părăsit România și să creeze condițiile necesare pentru ca românii să poată munci în țara lor, Guvernul Cîțu preferă să se bazeze tot mai mult pe muncitori aduși din state ca Nepal, India, Pakistan, Bangladesh sau Vietnam.
În loc să se orienteze către propriii cetățeni, statul român plătește adesea mai mult pentru aducerea acestor cetățeni străini în țară și angajarea lor în domenii precum construcțiile, agricultura, industria confecțiilor, sectorul auto, alte sectoare de producție, sau în domeniul activităților de îngrijire și asistență.
Continuând această logică profund fracturată, guvernul Cîțu refuză să își respecte promisiunile anterioare și să mărească alocațiile pentru elevi, pensiile și salariul minim, pe motiv că aceste măsuri ar implica un efort bugetar mult prea mare, pe care statul român nu și-l poate asuma.
Dar efortul bugetar pentru integrarea imigranților asiatici pe piața muncii din România, în dauna cetățenilor români, se justifică?”
Agenții Kremlinului
În moțiune apar și acuzații bombă la adresa unor asociații care primesc mare parte din Bugetul destinat proiectelor pentru Republica Moldova, asociații etichetatea drept reprezentante ale Kremlinului!
„Bătaia de joc a acestui guvern la adresa românilor de pretutindeni este reliefată și mai clar de modul în care acest guvern, în „buna” tradiție a guvernelor precedente, s-a raportat la Basarabia și la comunitățile istorice din jurul frontierelor și Balcani.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, instituții strategice menite să-i sprijine identitar, cultural, mediatic și spiritual pe cei circa 4 milioane de români de la răsărit de Prut, pe cei circa 2 milioane de români din comunitățile istorice și pe cei peste 5 milioane de cetățeni români plecați în străinătate, nu au fost capabile să răspundă imperativelor majore în domeniu.
„Românii din diaspora nu și-au trădat țara. Clasa politică se teme că se vor întoarce acasă”
Să luăm cazul Republicii Moldova.
Bugetul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) pe anul 2021, în valoare de 1,6 milioane lei, a fost repartizat suspect de disproporționat, fără precedent în istoria instituției. Astfel, circa 2/3 din fondurile alocate au fost direcționate către firme și asociații din interiorul României și doar 1/3 îi au ca destinație pe românii din Republica Moldova și organizațiile lor reprezentative. Acest fapt vine în răspăr cu politicile statului român privind relațiile sale cu românii din Republica Moldova.
Două entități din România (Asociația CreativePedia din satul Comana, județul Giurgiu, recent înființată, și SRL Quantum Media Creative), despre care presa a scris că ar fi apropiate de conducerea DRRM, urmează să primească 595 000 lei, deci 38,23% din totalul bugetului alocat DRRM în 2021, adică exact cât ar urma să primească milioanele de români din Republica Moldova.
Aceste disproporții majore, fără precedent în istoria de după 1989, sunt susceptibile de corupție la nivel înalt și complicitate fățișă cu interesele Kremlinului în spațiul românesc.”