Ministrul Cristian David: ”Românii din străinătate au probleme foarte diverse, statul român are obligația să le ia în considerare”

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a organizat în perioada 13 -14 decembrie, la Bucureşti, lucrările celei de-a treia ediţii a Forumului pentru Românii de Pretutindeni. Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni a fost prezent pe toată perioada lucrărilor, ocazie cu care a răspuns unor întrebări solicitate pentru cititorii publicației noastre.

Ministrul David a subliniat faptul că este tot mai evident faptul că românii din străinătate au probleme foarte diverse iar statul român are obligația de a le lua în considerare și a găsi soluții concrete de rezolvare. De asemenea a reamintit unul dintre proiectele principale ale ministerului, organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni.

Vorbim despre Forumul Românilor de Pretutindeni. De un ministru delegat pentru românii de Pretutindeni – a devenit diaspora importantă pentru România?

Vorbim în ultimele decenii de accentuarea unor fenomene care au condus la constituirea unei diaspora româneşti semnificative numeric în raport cu populaţia României. La nivel global ar putea fi între 6 – 8 milioane de oameni – să comparăm această cifră cu populaţia României de mai puţin de douăzeci de milioane – este o cifră semnificativă – vorbim despre o nouă realitate.

Sunt români care au probleme foarte diverse – de natură diferită – culturale, economice, sociale – pe care statul român are obligaţia să le ia în considerare şi să formuleze politici de răspuns. Tocmai de aceea s-a şi creat un portofoliu specific, un portofoliu care să aibă autonomia şi logica sa proprie în raport cu alte ministere.

Postul de Ministru Delegat pentru Românii de Pretutindeni funcţionează din acest an – prin decizia de înfiinţare a acestui portofoliu a fost ridicat nivelul de reprezentare pentru acțiunea guvernamentală îndreptată către românii de pretutindeni, prin crearea unei structuri în cadrul MAE, cu rol în coordonarea politicilor Guvernului în domeniul de referinţă – ceea ce indică, desigur, o creştere a importanţei diasporei pentru România.

Mariana Câmpeanu: ” În alte țări, românii au devenit o supapă prin care politicienii încearcă să abată nemulțumirea populației”

Aveţi o imagine cât de cât clară despre romanii din afară graniţelor – unde şi câţi sunt?

În primul rând – avem comunităţi istorice şi comunităţi constituite prin migraţie. În jurul graniţelor României, în ţările vecine , în arealul de formare al poporului român trăiesc peste trei milioane de români. În restul lumii trăiesc aproape cinci milioane de locuitori în comunităţi create de oameni care au plecat din România – într-un proces care în ultimii douăzeci de ani s-a intensificat semnificativ.

Avem comunităţi foarte mari – aproape un milion de oameni în ţări precum SUA, Spania sau Italia, avem comunităţi mari în Israel, Franţa sau Germania, avem de asemenea comunităţi semnificative în multe ţări europene. Românii trăiesc şi în ţări din Orientul Mijlociu, în Africa de Nord, în America Latină, până în Australia şi Noua Zeelandă.

Acum după primul an de activitate ca Ministru Delegat pentru Romanii de Pretutindeni care credeţi că sunt problemele pe care le au românii din diaspora?

Fără a face o ierarhizare – pentru că fiecare dintre probleme este la fel de importantă – şi pentru că fiecare comunitate de romani în funcţie de datele ei – dacă este o comunitate istorică sau o comunitate constituită prin migraţie, dacă această comunitate trăieşte într-un anume context naţional – cu legislaţie, politica faţă de minorităţi de un anumit fel, într-un anumit context social economic.

Să zicem că problemele ce ţin de păstrarea identităţii naţionale – aici incluzând elementele prin care se manifestă identitatea – limba, cultura, spiritualitatea – apar în special, în cazul comunităţilor istorice, dar şi în comunităţi mai vechi constituite prin emigraţie, unde apar generaţii noi care nu mai au legături directe cu ţara – aceste aspecte sunt prioritare.

În alte cazuri, în special, în context european, dar nu numai, vorbim de probleme ce ţin de liberă circulaţie, de integrare socială şi economică. Noi le tratăm pe fiecare în mod egal – incluzându-le în planurile noastre de acţiune – planuri elaborate în baza strategiei naţionale pentru românii de pretutindeni.

Mesajul lui Victor Ponta către diaspora: „Cu cât veţi fi mai divizaţi, cu atât mai dificil va fi să vă apăraţi drepturile”

Poate oferi diaspora românească o structură de lobby care să acţioneze pentru promovarea unei bune imagini a României şi a naţiunii române – vorbeaţi la un moment dat despre un brand de naţie?

Noi ne dori foarte mult – iar evenimentul ce a avut loc zilele trecute la Bucureşti, Forumul Romanilor de pretutindeni, îşi asumă din aceasta un obiectiv – să îi stimulăm pe românii din afara graniţelor, prin asociaţiile care îi reprezintă, să fie mai preocupaţi de imaginea pe care România şi românii o au în ochii opiniei publice din ţările în care trăiesc.

Imaginea este un bun pe care trebuie să fim foarte atenţi să nu îl pierdem, sau să nu ne fie alterat de alţii. Intra-adevăr, avem în vedere gândirea unui brand de naţie – ca instrument prin care să fie prezentate calităţile poporului român – caracteristice românilor de pretutindeni – un concept care se va baza pe campanii în care desigur ne-am dori să fie implicate asociaţiile romaneşti din diaspora.

Care sunt concluziile acestei a 3-a ediţii a Forumului Românilor de Pretutindeni ?

Mi-aş dori ca următorul forum să fie mai generos ca prezență, pentru că este necesar ca la toate aceste dezbateri să participe cât mai mulţi reprezentanţi ai comunităţilor de români. Este prima ediţie când temele s-au discutat pe două ateliere diferite care a separat de această dată problematica migrației de problematica comunităților istorice.

Îmi doresc să construim de fiecare dată când ne întâlnim, să construim o istorie de lucru comun, să putem să nu repetăm, ci să adăugăm de la o discuție la alta lucruri bune. Am reținut toate lucrurile pe care le-au criticat cei prezenţi, sugerat, promovat și pe care le vom reține ca atare, și sperăm că în anul următor ne vom putea ridica la nivelul exigențelor pe care pe bună dreptate le are toată lumea față de noi.

Dar în același timp adresez rugămintea tuturor celor care simt româneşte să ducem la bun sfârșit ce am început. Dacă vom merge împreună în acest parteneriat, pe acest proiect al Congresului Românilor de Pretutindeni, care este deasupra unui interes politic de moment, odată pornit va putea fi continuat, de dumneavoastră în primul rând, și de cei care vi se vor alătura sau de cel care va veni în locul meu mai târziu, dar important e să-l pornim.

Important e să demareze acest proiect care în fiecare an a stat în cumpănă pentru că nu s-au întrunit condițiile sau contextul politic favorabil. Trebuie să pornească o dată! Haideți s-o facem acum și să știm că am lăsat ceva în urmă. Și cei care ne sunt alături sau care ne vor urma să aibă ce continua.

A.R.