Europarlamentarul Victor Negrescu este singurul ales de la Bruxelles care a protestat atunci când Elveția a impus restricții pentru români. A cerut intervenția Comisiei Europene, care deocamdată nu a dat un răspuns. Iată cum se vede diaspora românească de la Bruxelles.
Pentru prima dată după 2014, o ţară introduce restricţii pe piaţa muncii pentru români. După Elveţia vor mai urma şi alte ţări? Marea Britanie, de exemplu?
«Este regretabilă decizia Elveţiei şi tocmai de aceea am cerut Comisiei Europene să reacţioneze în apărarea cetăţenilor români afectaţi de această evoluţie. Unul dintre motive este chiar acesta: dacă Uniunea Europeană nu se exprimă ferm în astfel de situaţii când sunt afectate drepturile cetăţenilor săi, alte state pot urma exemplul Elveţiei şi pot recurge la politici similare. Marea Britanie este o problema separată şi acolo va fi, din nou, nevoie de multă fermitate atât la nivelul instituţiilor europene în negocierile cu guvernul britanic, cât şi din partea autorităţilor româneşti. »
Aţi cerut intervenţia Comisiei Europene în privinţa deciziei Elveţiei. Aţi avut vreo reacţie la această cerere?
«Voi insista să obţin un răspuns pentru că, repet, o astfel de decizie nu poate fi primită cu pasivitate şi resemnare, fiindcă poate servi drept precedent. Este cel mai bun prilej pentru ca Uniunea Europeană să demonstreze că îşi protejează cetăţenii. »
Sunteţi singurul parlamentar român care a luat atitudine în chestiunea restricţiilor elveţiene. De ce ieşiţi din rând? Până la urmă, diaspora nu a acordat multe voturi partidului din care faceţi parte, PSD.
«Sunt un reprezentant al românilor în Parlamentul European, nu doar al unei categorii sociale. Acest lucru nu are legătură nici cu numărul de voturi pe care l-a primit partidul din care fac parte într-o regiune sau alta, şi nici cu atitudinea altor partide. În opinia mea, drepturile cetăţenilor români nu pot fi subiect de negociere, şi nu pot fi trecute niciodată cu vederea. Mai mult decât atât sunt unul dintre cei implicați în politică care au fost formați în diaspora. Am trăit aproape 9 ani în străinătate și înțeleg nevoia românilor de peste hotare de a se simți protejați și apărați atunci când le sunt încălcate drepturile. Nu este prima mea reacție de acest gen și voi continua să reacționez de fiecare dacă când se comite o injustiție. »
Nu se ştiu foarte multe despre Parlamentul European, impresia generală e că este foarte departe de oameni. Este o imagine negativă, în cel mai bun caz neutră. De ce se întâmplă aşa ceva?
«Parlamentul European este mai puţin prezent în dezbaterea publică de la noi (ca şi în celelalte state UE, ca să fim corecţi) pentru că temele pe care le dezbatem acolo nu sunt neapărat legate de agenda imediată a mass-media. Cu toate acestea, ele au legătură cât se poate de directă cu interesele cetăţenilor – decizii precum eliminarea tarifelor de roaming sau alocarea de fonduri pentru crearea de locuri de muncă destinate tinerilor sunt de maxim interes pentru toată lumea. Totuşi, ele sunt reflectate mai rar. Personal, am încercat, încă de la începutul mandatului, să comunic pe larg despre ceea ce fac, inclusiv prin intermediul reţelelor sociale, unde pot dialoga direct cu oamenii şi le răspund intotdeauna la întrebări. »
Dumneavoastră, de exemplu, de când aţi fost ales, foarte pe scurt, ce aţi reuşit să faceţi?
«Toate proiectele pe care le-am iniţiat ca europarlamentar au fost gândite pentru a ajuta România. Mă bucur să pot spune că sunt europarlamentarul care a iniţiat cel mai mare număr de proiecte aprobate pentru finanţare de la Comisia Europeană – peste 8 proiecte în valoare de peste 9,3 milioane de euro. M-am axat pe acele domenii unde noi ca ţară avem cea mai mare nevoie de atenţie, fonduri, infrastructură (sănătate, educaţie, industrie), dar şi pe un domeniu unde avem competenţă şi resurse umane, dar nu le folosim la adevărata capacitate deşi am putea: IT şi digital.
Am fost desemnat în 2015 Europarlamentarul anului în domeniul Agenda Digitală şi pot afirma că proiectele pe care le-am iniţiat au avut ca scop principal dezvoltarea potenţialului României în acest domeniu, sprijinirea profesioniştilor şi antreprenorilor români. M-am luptat pentru alocarea mai multor fonduri pentru tinerii şomeri, dar şi pentru muncitorii disponibilizaţi, am apărat România de câte ori au existat atacuri (în special atunci când românii din diaspora au fost victimele unor nedreptăţi) şi am cerut mereu ca românii să fie trataţi cu respectul pe care îl merită. »
Interviul integral pe Ziarul Românesc – Germania
