Sorin Cehan
În Italia, acest modus operandi este cunoscut ca „il pacco napolitano”, pachetul napolitan. O escrocherie clasică pentru oameni creduli. „Pachetul”, adică ambalajul, este tot ceea ce primeşte cel care se încrede în promisiunile atractive ale unor vânzători ambulanţi.
În ultima vreme din România vin patrule întregi de vânzători ambulanţi cu „pachete”, care încearcă să convingă românii din Diaspora să ducă banii în economia românească.
Nu mai sunt de mult de ajuns miliardele pe care „căpşunarii”, cum continuă să fie numiţi muncitorii români din străinătate, le trimit în fiecare an în ţară. Un raport recent al BNR a arătat că deficitul de cont curent a crescut de 2,5 ori în 2015 faţă de anul precedent, ajungând la 1,7 miliarde euro. Acest deficit ar fi fost mult mai mare dacă românii din diaspora nu ar fi trimis bani la familiile lor.
Dar nevoile de bani din România au crescut. Ce nu s-a stricat, a dispărut sau s-a furat. Averea statului a fost privatizată aproape în întregime, se mai scot bani din frauda cu retrocedări, dar slabă mişcarea.
Investițiile străine directe de anul trecut au fost de 3 miliarde de euro, sumă comparabilă cu banii trimişi acasă de Diaspora, scuze pentru repetarea cifrelor, dar repetita iuvant. Ultimele cifre disponibile, de anul trecut din octombrie, furnizate de Banca Mondială, arată că românii care lucrează temporar sau permanent în străinătate trimit în țară peste 3,4 miliarde dolari.
Nişte genii din România şi-au dat seama că aceşti bani sunt doar vârful aisbergului. Întocmai ca escrocii care îşi studiază victimele înainte de a da lovitura, au început investigaţiile în buzunarele diasporei, în paralel cu punerea în scenă a scenetei.
Un studiu prezentat recent la BNR a estimat că diaspora ar avea la saltea 28 de miliarde de euro, pe care statul român ar putea să-i atragă ca investiţii în România. Cifrele apar într-un studiu al Fundației Lufkin pentru Antreprenoriat și Migrație (FLAME) şi l-au lăsat perplex pe Guvernatorul BNR. “Sunt cifre aproape șocante”, a afirmat Mugur Isărescu.
“Potențialui de economisire al românilor din străinătate depășește orice așteptări”, a declarat Isărescu, care a propus stimularea românilor din diaspora, pentru a face mai multe plasamente în țară. Când am publicat aceste declaraţii ale guvernatorului BNR, internetul s-a înnegrit de comentarii, multe dintre ele nepublicabile, în proporţie de 99% cu un mesaj simplu: „S-a furat tot din România şi aveţi nevoie acum de banii munciţi din greu de românii alungaţi de corupţie şi de sărăcie din ţară?”. Guvernatorul BNR ar putea să îşi facă puţin curaj, să ia un întăritor şi să vadă ce gândesc zeci de mii de români despre propunerea sa. Cu siguranţă nu ar mai repeta-o.
Dar care 28 de miliarde? Există estimări mult mai optimiste. Şi aici ajungem la deja celebra operaţiune Repatriot. Gabriel Iştoc, unul dintre fondatorii grupului Repatriot, care îşi propune să repatrieze banii românilor din diaspora pentru investiţii, spune că românii din străinătate ar avea puşi deoparte între 50 şi 100 de miliarde de euro, iar aceşti bani ar putea fi investiţi în România.
Fundaţia Repatriot, formată din prosperi oameni de afaceri români, dau ture prin Europa, prezentându-se cu ridicole papioane tricolore la gât şi prezentând România ca o ţară plină de oportunităţi pentru investiţiile românilor din diaspora. Chiar dacă e corupţie, chiar dacă DNA nu are destul timp şi destui oameni pentru câte arestări are de făcut în fiecare zi, dintre politicieni, oameni de afaceri, înalţi şi mărunţi responsabili din instituţii, chiar dacă nu există infrastructură şi nu există multe alte lucruri esenţiale pentru un mediu economic sănătos, cum ar fi libera concurenţă. Nu contează. Oamenii cu papion tricolor aruncă pe masă patriotismul. Dacă eşti patriot, îţi investeşti banii în România.
Judecând la rece, ce are una cu alta? Pentru business, contează oportunităţile, costurile, piaţa, legislaţia, etc. În niciun caz patriotismul. În horă a fost atras şi Cioloş, care a declarat, la ultima întâlnire pusă în scenă la Cotroceni, că „remitenţele anuale sunt de circa 1,5 miliarde de euro, dar potenţialul economic şi investiţional al diasporei româneşti putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro”.
Întotdeauna m-am întrebat ce a vrut să spună Dacian Cioloş, la începutul mandatului său, atunci când a mers în Parlament şi a promis facilităţi pentru transportatorii de pachete. S-o fi referit şi la pachetul napolitan?
