''Am văzut informaţiile din presă, dar nu s-a primit nicio notificare oficială de la nicio ţară. Însă ţările pot face acest lucru până la finalul anului. În ceea ce ne priveşte, pot spune că, pentru Comisie, libera circulaţie a lucrătorilor este un drept fundamental în UE şi experienţa extinderilor precedente a arătat beneficiile pe care le poate aduce. Raportul din 11 noiembrie al Comisiei Europene evidenţiază rolul în general pozitiv al mobilităţii lucrătorilor români şi bulgari în economiile ţărilor de destinaţie, unde studiile indică faptul că impactul mobilităţii lucrătorilor români şi bulgari a dus la o creştere cu 0,3% a PIB pentru UE-27 şi 0,4% a PIB în UE-15 (UE-15 este formată din statele care erau membre ale Uniunii Europene înainte de anul 2004)'', a explicat Arigho.
În acelaşi timp, a adăugat reprezentanta CE, continuarea restricţiilor pe piaţa muncii pe parcursul perioadei de tranziţie este o decizie în ultimă instanţă a statelor membre, dar acestea trebuie să furnizeze informaţii şi date convingătoare privind existenţa unor perturbări ale pieţei forţei de muncă sau existenţa ameninţării acestora.
''Comisia ar fi extrem de favorabilă ridicării tuturor obstacolelor de pe piaţa forţei de muncă, întrucât restricţionarea liberei circulaţii a lucrătorilor în Europa nu este răspunsul la problema ratei ridicate a şomajului. Ceea ce trebuie să facem în realitate este să ne concentrăm eforturile pe crearea de oportunităţi pentru noi locuri de muncă'', a mai spus Cristina Arigho.
Tratatul de aderare din 2005 permite le ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe pieţele lor de forţă de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a muncii în UE.
Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul perioadei de 7 ani, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul acestora (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie acest an).
Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. Statele din UE care în prezent restricţionează accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţele lor ale forţei de muncă (Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie şi Austria) au redus restricţiile în unele sectoare/profesii sau au simplificat procedurile comparativ cu regulile aplicate înaintea aderării României şi Bulgariei la UE.
În cazul Spaniei, guvernul de la Madrid a decis la 22 iulie acest an să suspende unilateral legislaţia UE privind libera circulaţie a lucrătorilor români, ca urmare a unei perturbări grave generalizate a pieţei forţei de muncă, şi a cerut Comisiei, aşa cum prevede clauza de salvgardare, să declare suspendată legislaţia UE în domeniu. Executivul UE a aprobat cererea Spaniei la 11 august, autorizând Spania să restricţioneze temporar accesul pe piaţa sa a forţei de muncă pentru lucrătorii români până în 31 decembrie 2012 ca urmare a unor perturbări grave a pieţei muncii, caracterizate de o rată a şomajului record în UE şi de o încetinire a redresării economice. Întrucât autorizarea de către CE a reintroducerii restricţiilor potrivit clauzei de salvgardare este valabilă până la 31 decembrie 2012, Spania nu trebuie să notifice Comisia încă o dată, până la finalul acestui an, în legătură cu perturbările grave ale pieţei muncii sau cu pericolul unor astfel de perturbări. Restricţiile reintroduse nu se aplică cetăţenilor români care erau deja activi la 22 iulie 2011 pe piaţa spaniolă a forţei de muncă sau care erau înregistraţi ca fiind în căutarea unui loc de muncă, de către Serviciile publice spaniole pentru ocuparea forţei de muncă.