Europarlamentarul român Cătălin Ivan a organizat marți la Bruxelles a treia conferință în cadrul proiectului „România demnă în Europa”, inițiativă care propune o nouă abordare față de diaspora românească, transmite Agerpres.
În cadrul acestei întâlniri au fost discutate împreună cu reprezentanți ai comunităților românești din statele Uniunii Europene, ai mediului de afaceri din România și, în premieră, cu reprezentanți ai Bisericii, oportunități prin care românii care au plecat din țară să poată fi stimulați, inclusiv prin proiecte finanțate din fonduri europene, să revină în România pentru a începe aici o afacere sau pentru a se califica într-un domeniu, dat fiind faptul că societățile din România găsesc tot mai greu forță de muncă, chiar și necalificată, unele sectoare fiind în mod deosebit afectate, cum este cazul agriculturii.
„Coagulăm tot mai multe energii din diaspora, dar și din țară, astfel încât să avem un proiect coerent, România să fie acolo unde există cetățeni români, nu doar între granițele țării. Sunt foarte multe inițiative care apar, lucruri despre care nu știam, proiecte care vin în sprijinul diasporei și din partea Bisericii Ortodoxe și din partea societății civile și din partea Camerelor de Comerț, sunt foarte multe inițiative pe care le aducem în comun astfel încât să avem un proiect coerent”, a subliniat Cătălin Ivan (europarlamentar în grupul S&D).
Conferința s-a axat pe cazul specific al regiunii de nord-est a României și a fost evidențiată în mod special lipsa forței de muncă, dar mai ales lipsa specializării forței de muncă. O soluție evocată este legea învățământului dual, ce va permite mediului privat să participe alături de stat în formarea profesională a tinerilor.
Un subiect abordat a fost și neîncrederea multor români de a-și investi în România banii câștigați în străinătate, ei temându-se în continuare de birocrație și corupție. Totuși, în discuții a fost sesizat faptul că atât corupția, cât și birocrația au scăzut în România. În ceea ce privește înființarea unei firme, formalitățile birocratice au fost simplificate, fiind simplificată de asemenea încadrarea companiilor (IMM-uri, SRL-uri, microîntreprinderi etc.).
Cât despre absorbția fondurilor europene, a fost subliniată eficiența Grupurilor de Acțiune Locală (GAL). La rândul ei, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a amintit că regiunea de nord-est a României este una dintre regiunile-pilot ale inițiativei pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale UE și a subliniat că în această regiune „există într-adevăr proiecte, ceea ce în alte regiuni nu există”. „Deci capacitatea administrativă, după părerea mea, este mai importantă decât banii, pentru că după cum vedem avem bani la Bruxelles, dar nu avem proiecte suficient de mature pentru a le implementa”.
Cătălin Ivan a anunțat la conferință că „în perioada următoare vom discuta modalități de finanțare, surse de finanțare pentru proiecte concrete pentru diaspora, iar în octombrie vom avea un eveniment, la Iași, de lucru, pe ateliere de lucru, pe segmente foarte concrete de problematici ale celor din diaspora, trei zile în care vom discuta cu experți tot ce înseamnă probleme ale românilor din diaspora: de la sclavagismul modern, problemele legate de drepturile muncitorilor români din afară, modalități prin care cei de afară să se întoarcă în țară și să investească sau să-și găsească un loc de muncă în România, având în vedere că avem o mare problemă cu lipsa forței de muncă în România, foarte multe probleme concrete pe care le vom discuta cu cei din diaspora și cu experți din țară, în luna octombrie”. „Proiectul România demnă în Europa prinde contur și va fi un proiect de succes”, a conchis el.
