Ionela van Rees-Zota, directoarea agenţiei de presă „Aşii Români” din Germania explică dinamica fluxului de români din Germania, pornind de la o ştire publicată de ziare.com:
Numărul imigranţilor străini veniţi în Germania a atins un nivel record în anul 2013, potrivit celor mai recente statistici, publicate vineri.
La sfârşitul anului trecut, aproximativ 7,6 milioane din cele 80,5 milioane de locuitori ai Germaniei erau cetăţeni străini, arata Biroul Naţional de Statistică, potrivit agenţiei de ştiri Focus. Aşadar, numărul imigranţilor a atins în 2013 un maxim istoric, instituţia realizând astfel de statistici din anul în care a fost înfiinţată, respectiv 1967.
În plus, numărul cetăţenilor străini a crescut cu 420.000 de persoane din 2012 până anul trecut, cei mai mulţi dintre imigranţi provenind din Europa de Est, din ţări precum Polonia şi Ungaria. O creştere importanta s-a înregistrat şi în cazul românilor şi bulgarilor, cu toate că numărul total al imigranţilor din cele două ţări este destul de mic în comparaţie cu alte state europene. Totuşi, mai multe date au demonstrat că teoria invaziei imigranţilor din România şi Bulgaria este falsă, după ce mai multe voci de pe scenă politică au avertizat că Germania se va confrunta cu un aflux de români şi bulgari după ridicarea restricţiilor de la 1 ianuarie.
După 12 ani la Torino, a plecat în Germania. “M-am săturat de Italia”
Dacă ar fi să comentez această știre, cu siguranță v-aș spune că cifrele sunt oarecum eronate. Cel puțin în ceea ce privește numărul celor veniți din România. Am stat de curând de vorbă cu mai multe persoane, din diverse domenii de activitate. Înalți funcționari ai Primăriei, bugetari care lucrează în diverse Instituții de Stat, reprezentanți ai bisericilor și oameni de rând, care mi-au spus aproape același lucru, desigur, sub altă formă.
Instituțiile de Stat nu mai fac față cererilor mare de ajutoare, de alocații pentru copii, de cereri pentru locurile de muncă și lista poate continua. Bisericile se confruntă, de asemenea cu o avalanșă de oameni care cer ajutorul, locuri de muncă, cazare, bani și te mai miri ce. Nu mai pun la calcul sutele de telefoane ce le primim noi la sediul redacției, unde ni se cer tot felul de ajutoare. Începând de la integrare, limbă, întocmirea de dosare pentru alocație, locuri de muncă, până la faptul că se plâng că odată ajunși aici, primesc salarii mici sau mai rău, după câteva luni de muncă, nu mai primesc nimic.
Invazia românilor care cer ajutoare sociale: De la 12 copii în sus, Germania NU-ŢI DĂ MAŞINĂ, iar dacă nu munceşti, PLECI ACASĂ
Consulatele si Ambasadele sunt și ele luate cu asalt, crezându-se că aici este salvarea. Dar ce se poate face? Conaționalii noștri nu înțeleg că acestea au alte atribuții pe teritoriul altui Stat, nu cel de a găsi locuri de muncă și cazare…
Acum câteva zile am primit un telefon de la o doamnă, care se plângea că a depus actele pentru alocația de Stat pentru cei trei copii ai săi de mai bine de trei luni, la Nürnberg și nu a primit niciun răspuns. Doamna respectivă se află în nord-vestul Germaniei, lucru care m-a mirat… Cum să depună aici? Mi-a transmis că acum majoritatea orașelor din Germania nu mai procesează actele pentru români în zonele în care locuiesc și că o mare parte sunt trimise la Nürnberg.
Așa cum trebuie, am pus mâna pe telefon și m-am interesat direct la sursă, adică: Famillienkasse Nürnberg. Mi-a răspuns o doamnă foarte draguță și politicoasă, care mi-a explicat că este adevărat, multe dosare de alocație, din foarte multe orașe din Germania sunt trimise aici, prin urmare, există o avalanșă de cereri pentru alocație, cum nu a existat până acum, iar procesarea lor durează luni în șir.
Ideea este că după prelucrarea acestora, așa cum mi-a spus doamna respectivă, se primește totul retroactiv și sunt familii care au și 10-12 copii. Vă dați seama câți bani se scurg din bugetul Statului german, avându-se în vedere că sunt familii care au primit și câte 20.000 Euro odată.
Cât va mai dura acest lucru, nu putem ști! Important este faptul că dacă calculăm miile de familii venite care au depus cereri pentru alocații de stat, ajutoare sociale sau te mai miri ce, ajungem la cifre destul de frumoase!! Și ne mai mirăm că unii dintre parlamentari mai spun câteodată că acest lucru va trebui să înceteze. Că acest sac, de unde se iau atâția bani, nu este fără fund și că odată…se va termina tot ce e în el, iar atunci să vedem ce se va întâmpla.
Asta este adevărata față a „neinvaziei” românilor și bulgarilor. Nimeni nu spune nimic de la București…, nimeni nu vrea să vadă ce se întâmplă. Nici sutele de cerșetori care, pe zi ce trece se înmulțesc în centrele din orașele mari din Germania. Nimeni nu vrea să vadă cum numărul infractorilor de origine română crește, cum se caută avocați și traducători vorbitori de limba română pentru a se face înțeleși atunci când vor să se apere, cum au ajuns unii să doarmă pe sub poduri sau prin ghetouri formate la marginea orașelor si lista ar mai putea continua.
M-aș bucura dacă și-ar face cineva timp să vadă totul la fața locului, aici, unde toate sunt pe viu, să-și facă timp să vadă cum stau la Forțele de muncă sau în fața altor Instituții care cred ei, sunt cele care îi vor ajuta financiar, cum ajung să cerșească pe străzi și mai rău, să fure.
Germania, raport guvernamental: numărul românilor și bulgarilor a crescut în 2012 cu 20%
Puținii care au noroc, își găsesc un loc de muncă, apoi reușesc să se integreze, cu greu. Limba este prima barieră, dar nimic nu este imposibil. Apoi, se lovesc de alte probleme: legislație, birocrație și așa mai departe. E greu! Dar cum spun unii, mai rău ca în România, nu se poate!
Mi-aș dori ca datorită acestui flux să nu trebuiască ca Statul german să intervină cu Legi care să ne dezavantajeze. Îi înțelegem. Vor să-și protejeze sistemul social și câteodată este nevoie de luarea unor decizii radicale. Dar cu cei care sunt aici ce se va întâmpla?
Să auzim de bine!
Ionela van Rees- Zota
