Guvernul a adoptat un proiect de lege care prevede controlarea provenienței sumelor trimise din străinătate în România, în cazul în care acestea depășesc 2.000 de euro.
În ședința de joi, 31 mai, Executivul de la București a adoptat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, inițiat îm mai 2017 de Oficiul Național de Combatere a Spălării Banilor, pentru transpunerea Directivei europene 2015/849 pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Proiectul, care va intra în dezbaterea Parlamentului, prevede că orice bancă său serviciu de transfer de bani are obligaţia să transmită la Oficiul Spălării Banilor în maximum 3 zile raportul pentru orice remitere de bani mai mare de 2.000 de euro. În cazul în care proveniența sumelor nu este justificată, se poate ajunge la confiscarea banilor.
Un parlamentar liberal a acuzat guvernul că vrea să confiște banii românilor din diaspora.
Senatorul PNL Florin Cîţu a afirmat, într-o postare pe Facebook, că ”PSD acoperă gaura la buget cu banii românilor din diaspora”.
”V-am avertizat şi am avut dreptate! Dragnea şi PSD au pus ochii şi pe banii românilor din diaspora. Sumele peste 1.000 de euro urmau să fie confiscate dacă nu erau justificate cu documente. Chiar şi cel care deţine doar cu numele poziţia de ministru al finanţelor publice ne asigura că nu se grăbesc cu o astfel de lege. Au minţit! A câta oară? Joi, la câteva săptămâni după aceste asigurări, în şedinţa de Guvern a fost aprobat proiectul de lege care confisca banii românilor trimişi în ţară dacă nu sunt justificaţi cu documente. Au facut o singură «concesie». Pragul este acum de 2.000 de euro”, a scris Cîţu.
Acesta explică faptul că, potrivit acestei legi, ”implicit, toţi românii care trimit bani acasă sunt consideraţi infractori… dacă nu dovedesc cu acte că nu sunt”.
”Ironic nu? PSD-iştii strigă în gura mare zilnic despre prezumţia de nevinovăţie, regulă care să se aplice se pare doar PSD-iştilor. Când este vorba de restul românilor, toţi suntem infractori şi terorişti până ne demonstrăm nevinovăţia. Sunt disperaţi. Nu au bani de pensii şi salarii şi atunci iau bani de pe unde pot. Doar să nu fie de la investitori pentru că aceştia au înteles cu ce hoţi lucrează şi au dublat şi chiar triplat dobânzile”, a mai scris senatorul PNL pe Facebook.
Reprezentanţii Puterii îl contrazic. Va fi nevoie doar de numele celui care face tranzacţia, nu şi de acte explicative, informează digi24.ro.
„E transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene care propune ca, pentru sumele de peste 1000 de euro, să fie cunoscut expeditorul. În propunerea Guvernului s-a ridicat pragul la 2000 de euro, iar noi vom dezbate dacă să păstrăm acest prag sau putem să îl ridicăm”, spune Marius Budăi (PSD), preşedintele Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor.
„Deja din momentul acesta este o minciună, pentru că dacă se face transferul bancar deja ştim numele. Ştim mai multe decât numele. Ştim, în cazul a 99% dintre tranzacţii, şi de unde provin. Se aruncă o plasă şi încearcă să prindă în această plasă pe toţi cetăţenii români care lucrează în străinătate. România e singura ţară care are 4 milioane de cetăţeni în afara ţării. În cazul României trebuie să fim mult mai atenţi cum transpunem această directivă, pentru că afectăm 4 milioane de cetăţeni”, a replicat senatorul Florin Cîţu.
Legea este necesară pentru ca România să evite o procedură de infringement, arată fostul agent guvernamental al României la Curtea de Justiție a UE, Răzvan Horațiu Radu. Acesta a avertizat că România riscă să fie dată în judecată de Comisia Europeană la CJUE, într-o procedură de infringement, pentru neadoptarea legii de transpunere în legislația națională a acestei directive.
„Aș menționa dintre acestea directiva privind calitatea benzinei și a motorinei și pe cea privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, unde numai o minune sau bunăvoința Comisiei Europene ne pot scăpa de sesizarea Curții și obligarea la plata de sancțiuni. Sunt acte normative europene a căror transpunere a fost întârziată inexplicabil la nivel intern”, a spus fostul subsecretar de stat din Ministerul de Externe.
Statele membre UE, inclusiv România, aveau termen 26 iunie 2017 pentru transpunerea directivei.
Mai departe, pentru a scăpa de infringement, România are nevoie ca proiectul de lege promovat de Guvern să treacă de cele două Camere ale Parlamentului. O cale mai rapidă ar fi fost adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență cu prevederile acestui proiect de lege. Ordonanţele de urgență se trimit la Parlament și se publică în Monitorul oficial, intrând astfel în vigoare mult mai repede, înainte să fie aprobate de Legislativ.
Ți-ai păstrat rezidența în România? Iată cât va trebui să plătești LUNAR la fisc