Sorin Cehan
I se spune „brokerul fugar”, într-un mod destul de ridicol. Este o exigenţă mass media, numele nu ajunge pentru ca declaraţiile cuiva să aibă oarece greutate, trebuie adăugat un titlu, o calitate, funcţie sau grad. Cristian Sima este matematician şi expert în pieţe financiare, om de afaceri… Din toate a rămas brokerul fugar, acuzat că a fugit cu banii clienţilor, circa 60 de vipuri. Se vorbeşte de 3,5 milioane de euro pagubă, bani investiţi prin intermediul firmei de brokeraj WBS Holding pe bursele internaţionale şi pe Forex.
Pentru cine are cât de cât habar despre sumele investite pe burse, paguba WBS este ridicolă. Se întâmplă zilnic, se întâmplă chiar acum, de când vorbim. Oamenii se bucură la câştig, dar sunt răi de pagubă. La începutul oricărui manual de investiţii se spune cu litere mari că poţi şi pierde, investind în „securities” sau pe Forex. Dar nu bursele ne interesează acum, procurorii vor da verdictul.
Cristian Sima merită aplaudat pentru curajul de a fi făcut dezvăluiri la prima mână despre cum funcţionează România acum şi cine o conduce. A trăit în „lumea bună” a Bucureştiului şi a aflat multe, atât de multe încât a scris o carte. „Marea Spovedanie”, cartea publicată de Cristian Sima anul trecut, face o breşă în sistemul de imagine construit în 26 de ani cu grijă de foştii nomenclaturişti, aliaţi cu noua ciocoime de partid şi de stat. Generalii de dinainte de 1989 şi progeniturile lor, securiştii bătrâni în cârdăşie cu ticăloşi din noul val, au devalizat România.
Cine sunt ei? Mai ales noi, cei plecaţi de mulţi ani, nu prea ştim, dar nici în ţară nu se ştie, ce „iese” în presă fiind controlat cu străşnicie.
M-am blocat citind că un anume Radu Dimofte, partenerul de afaceri al lui Puiu Popoviciu (ginerele fostului demnitar comunist Ion Dincă) „a cumparat sediul băncii Marmorosh Blank, cu 50.000 de dolari şi apoi a pus-o gaj la BRD contra 220 milioane de euro.” Să tot faci afaceri aşa.
Acelaşi Dimofte „a cumpărat şi actualul hotel Howard Johnson, fost Dorobanţi pe 100.000, are mall-ul de la Băneasa, KFC şi Pizza Hut. El nu a semnat nimic şi nu are nimic pe numele lui, totul e controlat prin Andrei Băjenariu, care are un dosar la DNA de 80.000 de pagini…”
Sunt pasaje din cartea lui Cristian Sima, lansată în Elveţia. Din carte mai aflăm, de exemplu, cum funcţionează şi jaful de miliarde din sectorul IT, cu bani din taxele amărâţilor cu 300 de dolari pe lună salariu.
O clică de nemernici conduce România, politic şi economic, dar România nu are anticorpi, nu are societate civilă, nu are intelectuali care să pronunţe, de la înălţimea valorii lor, numele, să-i arate cu degetul: „EI SUNT. Ei sunt responsabili de sărăcia care a alungat 4 milioane de oameni din ţară”.
Cristian Sima, având curajul disperării, pronunţă nume. Şi are şi probe. „Io so e ho le prove!”, verdictul pasolinian completat.
Nu poate şti tot, dar dacă ar fi mai mulţi ca el, am AFLA. Ştim mai multe de Valentina Pelinel şi Borcea decât despre gangsterii şi securiştii care conduc România.
În interviul acordat Gazetei, Cristian Sima dezvăluie că şi în diaspora sunt infiltraţi securişti, încă de pe vremea lui Ceauşescu. Nimeni nu i-a lăsat la vatră după căderea regimului. Iar dacă aşteptăm ca natură să facă curăţenie şi agenţii lui Ceauşescu să moară de bătrâneţe, greşim: sunt trimişi „la post” securişti noi şi şcoliţi în „democraţie”.
Cristian Sima ne avertizează şi încearcă să ne trezească. Eu i-aş schimba pseudonimul în „brokerul erou”.