În acest an vor fi organizate două rânduri de alegeri, locale şi generale, într-un cadru legislativ nou.
Într-un interviu acordat Ziare.com, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru (foto), prezintă opţiunile pe care le au la dispoziţie românii din diaspora, explica procedura prin care se poate vota prin corespondenţă.
Explicaţi-ne ce variante au la dispoziţie românii din străinătate.
«În urma recentelor modificări ale legii, concetăţenii noştri din străinătate au mai multe opţiuni.
De exemplu, aceştia se vor putea înscrie, de la 1 aprilie 2016, în Registrul electoral cu adresa din străinătate pentru a putea vota la o secţie de votare cât mai aproape de casă, fără să aştepte ore întregi pentru a-şi exprima opţiunea prin vot.
Astfel, dacă într-o localitate din străinătate se vor înscrie în Registrul electoral cel puţin 100 de alegători romani cu domiciliul sau reşedinţa acolo, pentru aceştia va fi înfiinţată o secţie de votare, unde vor vota pe liste permanente, ca şi cetăţenii cu drept de vot din ţară.
Apoi, la secţiile de votare organizate în ambasade şi consulae vor putea vota atât alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care s-au înscris în Registrul electoral şi sunt arondaţi respectivelor secţii de votare, cât şi cei care nu au făcut acest lucru. Cei din urmă vor fi înscrişi în listele electorale suplimentare şi vor putea vota doar dacă prezintă documente care să ateste că au reşedinţa sau domiciliul în străinătate.
O alternativă pentru alegătorii români din diaspora este să voteze prin corespondenţă. Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doreşte să îşi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare din 2016 trebuie să se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor.
În acest sens, trebuie să transmită o cerere scrisă, personal sau prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţa. Cei care doresc să voteze prin poştă vor putea găsi informaţii complete despre paşii concreţi pe care trebuie să îi facă pentru a-şi exprima opţiunea prin vot atât pe site-ul AEP (www.roaep.ro), cât şi pe pagina noastră de Facebook.»
Cum vor putea vota românii care muncesc „la negru” şi care nu au domiciliul sau reşedinţa în străinătate?
«Din păcate, românii care muncesc şi locuiesc fără documente legale în străinătate nu vor putea vota. De aceea îi îndemn să facă demersuri pentru a dobândi, în timp util, dreptul de reşedinţă în străinătate, şi să se înscrie în Registrul electoral pentru a beneficia de dreptul constituţional de a vota.»
Cum se va desfăşura, concret, votul prin corespondenţă? În baza căror documente?
«Cetăţeanul din diaspora va primi prin poştă un plic exterior autoadresat prevăzut cu elemente de siguranţă, în care vor fi introduse un plic interior care conţine un autocolant cu menţiunea „VOTAT”, prevăzut, de asemenea, cu elemente de siguranţă, un certificat de alegător şi buletinul de vot prin corespondenţă.
Cetăţeanul cu drept de vot lipeşte autocolantul pe opţiunea sa din buletinul de vot prin corespondenţă, îl introduce în plicul interior, pe care îl sigilează, iar pe acesta îl pune în plicul exterior, alături de certificatul de alegător datat şi semnat olograf.
În acel moment, plicul exterior sigilat poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală.
Atenţie! Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea scrutinului, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.»
Există şi voci critice care spun că secretul votului prin corespondenţă nu poate fi asigurat. Cum le răspundeţi?
«Legea garantează alegătorilor caracterul egal, secret, direct şi liber exprimat al votului exercitat prin corespondenţă.
Pentru a asigura secretul votului vor fi folosite elemente de siguranţă pe ambele plicuri în care se transmite buletinul de vot, a căror integritate va fi verificată de preşedintele biroului electoral.
Plicul interior va fi introdus în urnă sigilată doar după verificarea integrităţii sale de către preşedinte, fără a fi deschis.
Subliniez că alegătorul are obligaţia, sub sancţiunea legii penale, de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea către alte persoane a opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă fiind interzisă.
Exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă este personală, iar exercitarea votului în numele său în locul altui alegător este interzisă, sub sancţiunea legii penale.»
Puteţi să daţi asigurări că la alegerile parlamentare de anul viitor nu vor mai fi probleme la votul din diaspora, aşa cum au fost cele de la scrutinul pentru alegerea preşedintelui, de anul trecut?
«AEP face toate eforturile ca acest vot să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, bazându-se şi pe implicarea cetăţenilor cu drept de vot din diaspora.
De asemenea, se impune o sincronizare între activităţile noastre şi cele desfăşurate de MAE pentru organizarea alegerilor în străinătate.
Personalul AEP va sta oricând la dispoziţia cetăţenilor din diaspora, pe pagina de Facebook, la numerele de telefon ale Autorităţii şi pe site-ul instituţiei, astfel încât aceştia să ştie în fiecare moment ce paşi trebuie să facă pentru a vota în aceleaşi condiţii că alegătorii din ţară.
Sincer, nicio soluţie pe care am impune-o nu e cea mai bună, ea este perfectibilă. Pentru noi este important să existe variante alternative de vot. Aşa cum ambiţia noastră, a celor din AEP, a dat roade, anume am reuşit să avem acest vot prin corespondenţă, cu siguranţă nu ne vom lăsa şi vom încerca să implementăm în diaspora un proiect pilot pentru votul prin Internet. Cred că dacă va fi voinţa politică vom putea avea chiar şi vot electronic la alegerile prezidenţiale din anul 2019.»
Sunteţi pregătiţi să faceţi faţă noilor provocări impuse prin lege? Aveţi resursele necesare?
«Desigur. Noi am atins nişte performante internaţionale şi cu siguranţă vom face faţă şi celor două procese electorale care urmează dacă vom beneficia de sprijinul susţinut al tuturor instituţiilor implicate în procesul electoral – MAI, MAE, INS, STS.
Pentru o bună desfăşurare a alegerilor ce urmează, zilele trecute am transmis o adresă domnului prim-ministru şi i-am propus să se constituie o comisie interministerială, din care să facă parte, alături de Autoritatea Electorală Permanenta, şi alte instituţii cu atribuţii legate de desfăşurarea alegerilor, care să preia din timp problemele şi să le rezolve în timp util.»
Programul guvernului Cioloş prevede digitalizarea listelor electorale în regim de urgenţă şi informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale. Este timp suficient până la alegeri?
«În anii 2014 şi 2015, AEP a promovat modificări legislative care au eliminat evidenţele electorale ţinute pe hârtie de către primari şi le-a înlocuit în totalitate cu Registrul electoral. Listele electorale pe hârtie mai sunt utilizate în acest moment numai în secţiile de votare ca instrument de validare a prezenţei la vot prin intermediul semnăturii olografe a alegătorului.
Sistemul informatic pentru monitorizarea prezenţei la vot şi prevenirea votului ilegal promovat de către AEP şi transpus în legea electorală de către Parlament, reprezintă o provocare administrativă complexă pentru statul român, în această activitate urmând a fi implicate peste 30.000 de persoane, precum şi o logistică informatică semnificativă.
Succesul acestui sistem informatic depinde de acordarea din timp a sprijinului financiar şi logistic al Guvernului, de adoptarea cadrului normativ secundar al alegerilor în luna ianuarie a anului 2016 şi de finanţarea AEP şi a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale pentru consolidarea Registrului electoral şi implementarea Sistemului informatic pentru monitorizarea prezenţei la vot şi prevenirea votului ilegal.»