Sorin Cehan
Ultimele știri relevante de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni vorbesc de prezentări de ii tradiționale, în lungul și-n latul mapamondului, cu un angajament de resurse impresionant. Zeci de mii de euro cheltuiți de la bugetul destinat diasporei pentru o zi care ne este băgată pe gât de mai mulți ani, ca Ziua Universală a Iei, care ar trebui să îmbunătească imaginea românilor în lume. De fapt, imaginea pe care o dăm este a unui popor agrar, blocat în tradițiile populare pe care, dealtfel, toate popoarele le au.
Nu am nimic împotriva iilor, doar că nu mi se pare că ministerul românilor de pretutindeni ar trebui să își cheltuiască energiile și resursele pentru ceva ce este, mai degrabă, de competența ministerului Culturii, legat de păstrarea tradițiilor.
Peste imaginea iilor sponsorizate de la bugetul de stat, realitatea crudă pune o altă imagine: a miilor de românce exploatate, abuzate, violate în Sicilia, în Calabria, în Puglia, în alte locuri unde au fost alungate de soartă. Și ele sunt chemate la distracție, la ”petreceri agricole” după zile epuizante de muncă pe câmp. Sunt chemate să „petreacă” cu patronii, fără să poată refuza, altfel sunt date afară, dacă nu pățesc ceva mai rău. Și primesc zece euro în plus!
«Femeia căreia îi vine rândul trebuie să se prefacă că totul este în regulă. Multe românce sunt lucrătoare cu situații dificile în spate, deseori trebuie să-și întrețină copiii în Italia sau România. Însă promisiunea a zece euro în plus devine o umilință», spune preotul Beniamino Sacco, cel care de ani de zile denunță chinurile la care sunt supuse româncele în Sicilia.
«Am văzut femei care într-o primă fază sunt extrem de conștiente de nejustiția pe care o suferă», spune o cercetătoare italiană, Alessandra Sciurba, care a întocmit studii despre acest fenomen. «Este o decizie pe care o femeie nu ar trebui niciodată să fie obligată să o ia: să se anuleze pe ea însăși pentru a oferi un viitor copiilor. Într-o a doua fază intervine deseori un fel de adaptare la brutalitate».
Ce poate fi mai trist? Adaptare la brutalitatea la care sunt supuse. Situația seamănă cu lagărele de sclave sexuale din timpul răboiului. Muncă forțată și abuzuri sexuale.
Nu este primul semnal de alarmă. În martie, The Guardian a vorbit de miile de românce care lucrează în agricultură în provincia Ragusa din Sicilia și care sunt victime a numeroase abuzuri, inclusiv amenințări și agresiuni sexuale. Potrivit asociației Proxyma, mai mult de jumătate dintre româncele care lucrează în fermele din acea zonă sunt obligate să întrețină relații sexuale cu angajatorii lor, iar aproape toate lucrează în condiții de muncă forțată și de exploatare severă.
Și Guvernul României știe și nu face nimic.
Ministerul Afacerilor Externe, în contextul scandalului internațional legat de sclavele românce în Sicilia, le-a recomandat celor care au probleme de muncă să citească „Ghidul lucrătorului român din Italia”.
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni a vizitat Sicilia și a tras concluzia că asociațiile românești ar trebui să se ocupe de sclave, să le apere, să semnaleze abuzurile. Apoi a promis înființarea, „cât mai urgentă”, a unui centru de asistență pentru persoanele aflate în dificultate, vulnerabile la abuzuri. Din toate acestea nu s-a mai întâmplat nimic.
Fostul premier, Sorin Grindeanu, afirma că românii din diaspora trebuie să se simtă apărați de statul român și i-a cerut ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, să întărească echipa de la Ambasada României în Italia. „Important pentru noi este ca românii — care sunt foarte mulți și care muncesc în afara țării noastre pentru mai bine, pentru a câștiga mai mult, pentru a trimite bani mai mulți acasă familiilor lor — să se simtă apărați de statul român.” A fost trimis cineva? Mister. Noul premier nu a avut timp încă de promisiuni fără acoperire, dar vor apărea cât de curând.
Există o strategie națională pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, emisă de Guvernul României – Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și publicată în Monitorul Oficial în 27 iunie 2017. Milioane de români au plecat la muncă în străinătate și mulți reclamă abuzuri, probleme cu contractele, salariile, condițiile de muncă. În mod normal o asemenea strategie putea să cheltuie doua rânduri și în legătură cu acești dezmoșteniți ai diasporei. Nu există.
Faptele sunt încăpățânate, nu dispar la indicația ministerului. Iar faptea sunt oribile: mii de românce, locuind în condiții inacceptabile, plătite mizerabil pentru muncă zi-lumină și abuzate de angajatori. De ce nu pleacă? Iată cum explica în 2012, pentru cotidianul „La Repubblica” o româncă pe nume Sorina, care a venit să muncească şi şi-a adus fiica de 11 ani din România. Este una dintre femeile care au avortat: proprietarul serelor în care lucrează îi impunea raporturi sexuale în schimbul mâncării şi cazării. Sunt mii de poveşti precum aceasta. Bărbaţi, femei şi copii în condiţii igienico-sanitare inacceptabile. Ambiente promiscue şi insalubre.
Dar oamenii nu pleacă, pentru că în ţara lor e mai rău! “Cel puţin aici câştigi 20-25 de euro, uneori 30. Sunt toţi bani pe care eu îi trimit familiei mele. Dacă cunoşti România, crezi că aici e mult mai bine”, a explicat Sorina pentru “La Repubblica”. Au trecut mulți ani de la aceste semnale. Nimeni nu mai poate spune că nu știe. Dar toți întoarcem privirea în altă parte. E prea șocant ce se întâmplă acolo. Mai bine organizăm și privim un spectacol cu ii tradiționale și vopsim gardul diasporei cu imagini de oameni fericiți.
