Sorin Cehan
Mitingul așa-zis ”al diaporei”, din 10 august, ar merita să rămână în istorie nu pentru schimbarea pe care ar fi trebuit să o marcheze, ci pentru scenariile în care a fost împachetat înainte, în timpul și după protest. Pornit ca o idee mai mult simbolică, un îndemn la reunirea a un milion de români din diaspora în fața Guvernului, a devenit treptat materia primă pentru tot felul de scenarii care mai de care mai elucubrante și un pretext pentru răfuieli între forțele din România.
Din străinătate au participat puțini, probabil sub 2000 de oameni, dar nu pentru că nu ar fi vrut să participe mai mulți. Paginile FB sunt și acum pline de acest subiect, interesul în diaspora este foarte mare pentru ce se întâmplă în țară, deci în mod virtual probabil chiar au fost un milion, poate și mai mulți.
Numărul e important, dar nu mai important ca obiectivele. Aici stăm prost. Înainte de miting, câțiva „organizatori” și-au prezentat ideile, care mergeau de la „m… PSD” sau „aducem democrația din Vest” până la „ocuparea Guvernului” și „foc și sânge pe străzi”. La organizare a fost la fel de critică situația. După ce un anume Cioacă, liderul unei organizații fantomă, a cerut autorizația, i s-a refuzat, s-a victimizat și apoi, când a obținut-o, a refuzat-o (exact așa), iar partidele care inițial sprijineau manifestația (începând de la partidul de buzunar PACT până la USR sau PNL) s-au distanțat, organizarea fiind clamată de mai multe grupuri din galaxia #Rezist de pe facebook.
Practic, mitingul a fost neautorizat. În niciun caz nu a fost spontan, fiind anunțat cu luni de zile înainte.
Cert este că în piață s-au adunat 100.000 de oameni care au manifestat contra Guvernului. Foarte vag, acest „contra Guvernului”. Mai multe grupuri de huligani (probabil suporteri din galeriile de ultrași, dar nimeni nu a confirmat) au început să atace jandarmii, dându-le astfel motiv să riposteze, cu gaze și bastoane în abundență și în exces.
Scenele cu jandarmerița aproape linșată de huligani au ridicat tensiunea la stele, iar imaginile cu piața bombardată cu lacrimogene și plantele incendiate au pus pecetea violenței pe acest miting. Au fost arestate circa 30 de persoane, au fost rănite circa 450 de persoane, între care și circa 30 de jandarmi, au fost depuse peste 700 de plângeri la Parchetul General, împotriva jandarmilor. Parchetul General a cerut expertizarea gazelor folosite de jandarmi asupra manifestantilor, gaze care au devenit simbolul acestui miting, și despre care au apărut nenumărate exagerări, cum ar fi afirmațiile că provoacă modificări ADN, cancer şi avorturi.
Au apărut și numeroase scenarii. Că opoziția s-a folosit de miting pentru a încerca răsturnarea prin forță a guvernului, după modelul „Colectiv”. Că puteri străine ar fi încercat organizarea unui „maidan”, după modelul celui de la Kiev, sau o „primăvară arabă” ca în Libia, dar ar fi fost nevoie de victime, morți care să indigneze opinia publică. Sau că jandarmii ar fi tocmit singuri huliganii care să-i atace, o diversiune menită să le ofere motiv de a interveni în forță.
Toate scenariile se învârt în jurul violenței nejustificate, comandate nu se știe încă de cine. Primul ministru și ministrul de interne erau în concediu, o mișcare similară cu piciorul în ghips pe care și l-a aranjat generalul Stănculescu la Revoluție.
Multe detalii care capătă, în funcție de observator și comentator, proporții gigantice față de altele de același rang, care însă nu se potrivesc în scenariu.
Cert este că mitingul din 10 august nu a lăsat în urmă mare lucru. A rămas o imagine urâtă a jandarmilor, o incapacitate flagrantă a guvernului de a gestiona asemenea crize, un președinte ne-echidistant și o opoziție mai praf decât înainte. Și a mai rămas ceva: o încercare eșuată de înrolare a diasporei în grupurile care se răfuiesc politic în România.
Liviu Dragnea: Mitingul diasporei a fost o tentativă de lovitură de stat!
