Miercuri, 18 decembrie, Guvernul Orban a aprobat, printre altele, un proiect de lege „privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, pentru care guvernul își asumă răspunderea în Parlament.
Potrivit surselor noastre din MAE, una dintre prevederile acestui proiect este în măsură să blocheze practic activitatea consulatelor. Este vorba de o prevedere prin care vor fi concediați toți cei care în prezent sunt detașați la consulate, dar care nu sunt angajați de o instituție publică.
Este vorba de Art IV din „PROIECTUL DE LEGE privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, care prevede, între altele, și abrogarea și modificarea unor puncte de celebra ordonanță 114, dar și a unor articole din OUG 118/2018.
Iată ce prevede proiectul adoptat ieri de guvernul Orban:
Art. IV. – (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2020, ocuparea prin detașare a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare și subordonare, se poate realiza numai cu personal angajat în instituţii și autorităţi publice.
(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2020 detașările care nu întrunesc condițiile prevăzute la alin. (1) încetează de drept.
(3) Detașările de personal din cadrul instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională se efectuează numai pentru misiuni specifice sau activități în acord cu competențele legale ale acestora.
(4) Prin excepție de la alin. (2), în cazul Ministerului Afacerilor Externe, detașările în curs care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) încetează până la data de 31 august 2020, termen până la care Ministerul Afacerilor Externe inițiază concursuri pentru ocuparea posturilor astfel vacantate, în condițiile legii.
Pe scurt, detașații din consulate, care în unele cazuri reprezintă 80% din personal, vor fi dați afară. Este vorba de ultima variantă a proiectului, care a amânat intrarea în vigoare a concedierilor, inițial stabilit la 1 ianuarie, până la 31 august 2020, foarte probabil pentru a da timp familiilor care de ani de zile și-au construit viața în străinătate să se organizeze, copiii acestor familii să termine școala și rezolvarea altor „detalii” din viața acestor funcționari. Oricum mulți sunt deciși să dea guvernul în judecată, rezilierea contractelor fiind în măsură să le afecteze grav viața profesională și personală. „Datul afară”, sportul preferat al Guvernului Orban, nu ține cont că este vorba de oameni, nu de roboți.
Este vorba, din informațiile noastre de circa 900 – 1000 de oameni, care lucrează în prezent detașați în centrală și în rețeaua consulară.
Acest proiect înseamnă distrugerea rețelei consulare care funcționează în prezent, au confirmat pentru Gazeta Românească funcționari din rețeaua consulară.
Multe consulate vor fi în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea. La Torino de exemplu, din 4 funcționari, 4 sunt în situația de detașare. La Roma 90%, la Milano 80% intră în această categorie. La Londra, în alte capitale, în allte orașe cu mari comunități, situația e similară.
Cum s-a ajuns la situația în care majoritatea funcționarilor consulari să fie detașați de la alte instituții private și nu angajați ai MAE trimiși la post? Contractele personalului detașat s-au reînnoit din 6 în 6 luni, în loc să se organizeze concursuri pentru angajare. Sunt mai ușor de controlat persoanele cu contract precar, fără statut de funcționar consular, amenințați mereu cu rechemarea sau mutarea, după cum se schimbă conducerea la MAE. În timp însă, lucrătorii detașați în consulate au preluat greul activității, specializându-se și devenind vitali pentru aceste instituții.
Majoritatea sunt profesioniști, dar ordinul este să își facă bagajele, „până la” 31 august, deci pot fi alungați și mai devreme, în funcție de cum se găsesc înlocuitori.
De remarcat că, derogând de la principiul guvernului Orban, strigat de la instalare „să dăm afară personalul în exces”, în această situație nu este vorba de personal în exces, sunt dați afară oameni doar pentru a fi aduși alții, schimbându-se doar încadrarea lor. Cadrul complet este că sunt dați afară oameni care sunt pregătiți, pentru a fi aduși alții, noi, cel mai probabil novici în problematica consulară.
De remarcat și că nu încetează detașările celor din alte instituții publice, care pe lângă salariile mari încasate de la instituția care l-a detașat, primesc și diurnele și sporurile de la consulate. Sunt chiar magistrați care au fost detașați în rețeaua consulară, care continuă să își încaseze salariul cu multe zerouri de la Ministerul Justiției, plus sporurile din străinătate. De exemplu șef al secție consulae de la Roma a fost o judecătoare de la Cluj, detașată cu tot salariul ei de sute de milioane, la care s-au adăugat sporurile și diurnele. În centrala MAE sunt detașați procurori care își păstrează salariul, cu mult mai mare decât al lucrătorilor muritoti de rând, la care se adaugă tot felul de sporuri. De aceștia nu se atinge nimeni.
Teoretic, MAE ar trebui să organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor astfel rămase vacante. Practic, procedurile greoaie, lipsa de fonduri, lipsa de competențe a candidaților, poate transforma această operațiune într-o misiune imposibilă. Cine poate crede că se vor ocupa prin concurs 1000 de posturi rămase vacante, când într-un an MAE nu a fost în stare să organizeze concursul pentru UN SINGUR POST, concurs anunțat și niciodată organizat!
Măsura seamănă, în același timp, a acțiune de eliberare a unor posturi pentru clienții PNL cărora le-au fost promise posturi în străinătate. Dar vor veni persoane fără absolut nicio experiență, iar cei care vor suporta consecințele vor fi în final românii din străinătate, cei care beneficiază de serviciile consulare.
Ar fi fost de dorit ca Bogdan Aurescu, ministrul de externe, supranumit „eroul” Insulei Șerpilor, care nu a fost parașutat în post, ci cunoaște exact situația din interior, să își apere angajații și instituțiile care reprezintă MAE în străinătate. De fapt, când a fost ministru de Externe în guvernul Ponta, între 2014 și 2015, chiar el a semnat numeroase detașări ale celor pe care vrea acum să-i arunce în stradă.
Pentru a nu putea fi acuzat că a participat la decimarea propriului minister, la prima lectură a proiectului de lege în cauză a plecat în delegații în străinătate, iar în 18 decembrie, la adoptare, nu a avut nimic de comentat. Bogdan Aurescu a pierdut un moment important în care putea dovedi că are coloană vertebrală, evitând imaginea de slugărnicie față de deciziile luate „sus”, deasupra sa. Până la urmă, Orban și Cîțu au, teoretic, o scuză, că nu cunosc în detaliu efectele bombei atomice din articolul IV. Dar Bogdan Aurescu știe că își aruncă în aer propriul minister.
Sorin Cehan
Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: GAZETA ROMÂNEASCĂ