in

Diaspora împăiată. Muzeul și Congresul românilor de pretutindeni, pistele false ale parlamentarilor aleși în străinătate

Sorin Cehan

Muzeul Românilor de Pretutindeni este fix ce ne lipsește. Într-un muzeu se expun artefacte istorice, care depun mărturie despre evenimente îndeajuns de vechi și cu semnificație consolidată. Dar când la granițele României în continuare este coadă numai pe sensul de ieșire, pe cine ar trebui să împăiem pentru acest Muzeu?

Deputatul PMP de diaspora Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, se zbate pentru înființarea acestui Muzeu, conform prevederilor vagi ale unei legi din 2007. Într-o interpelare adresată premierului Viorica Dăncilă și ministrului pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, Codreanu bate cu pumnul în masă, cerând alocarea unui sediu și a unor fonduri pentru acest muzeu.

În interpelarea din 2 februarie 2018, Codreanu cere adoptarea unei Hotărâri a Guvernului României pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007 privind Organizarea și funcționarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, inclusiv alocarea unui sediu corespunzator.”

«În cei aproape 11 ani care s-au scurs de la intrarea în vigoare a legii, la București s-au succedat 16 guverne. Niciunul dintre ele nu a întreprins absolut nimic pentru executarea acestor prevederi imperative ale legii.”

Nu este prima interpelare făcută de deputatul Codreanu pe această temă. Ministerul i-a răspuns că se lucrează la un „format virtual al Muzeului Românilor de Pretutindeni”, în locul unui muzeu real, cu ziduri și angajați. „Faptul că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, al cărui personal nu cuprinde muzeografi profesioniști, ar fi lucrat intens în ultimul an de zile, dincolo de atribuțiile sale legale, pentru înființarea unui „muzeu virtual al românilor de pretutindeni” nu a dat niciun rezultat concret. Oricum, „muzeul virtual al românilor de pretutindeni” nu este prevăzut de legislația în vigoare, spune autorul interpelării. Tot acesta observă că în Programul de Guvernare 2018-2020 există angajamentul oficial al Guvernului României privind „înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, în format virtual și prin identificarea și amenajarea unui sediu în Municipiul București”.

Rămâne o chestiune deloc secundare, la care autorul interpelării și autorii legii nu au dat nicio indicație cu privite la CE se va expune la acest muzeu.


O altă pistă falsă urmărește senatorul USR Radu Mihail, ales în diaspora. Într-o postare pe site-ul USR, acesta expune poziția partidului cu privire la Congresul Românilor de Pretutindeni, organizat în 11 ani o singură dată, și atunci în mod catastrofal. În urma convocării primului și ultimului Congres al Românilor de Pretutindeni a rămas un Consiliu al Românilor de Pretutindeni, constituit în afara oricăror reguli și evident rămas fără mandat.

USR vrea să învie acest cal mort: ”USR consideră că trebuie atacat fondul problemei și anume faptul că legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni este prost făcută si practic inaplicabilă. Această lege nu definește clar rolul și obiectivele Congresului și Consiliului românilor de pretutindeni, iar implicarea politicului în organizarea și supervizarea activității acestor organisme nu este indicată”, a declarat Radu Mihail, senator USR de Diaspora.

Soluția pe care USR o propune este – cităm textual din afirmațiile senatorului Mihail -: „modificarea rapidă a legislației, în sensul transformării statului român într-un facilitator al unei mari manifestații pe care românii din Diaspora o organizează. Rolul pe care acest Congres ar trebui să îl aibă este asigurarea interacțiunii între oamenii din Diaspora pe subiecte concrete (păstrarea identității prin asigurarea utilizării limbii române, contribuția la dezvoltarea economică a României, etc.) și generarea de puncte de vedere și recomandări utile Guvernului și Parlamentului.

Pentru a evita politizarea și denaturarea scopului manifestației, propunem ca Parlamentul să fie scos din procedura de organizare a Congresului. Statul trebuie să ajute la desfășurarea Congresului punând la dispoziție mijloacele necesare și atât.”

Pe scurt, Statul să dea banii și de restul ne ocupăm noi.

”USR va iniția o serie de consultări si dezbateri cu oameni activi din Diaspora, inclusiv cu membri ai Consiliului Românilor de Pretutindeni, și invită toate partidele parlamentare și organizațiile non guvernamentale interesate la o activitate comună pentru a construi un cadru legal eficient care să genereze un Congres util și de care să fim mândri.”, se spune în încheierea textului.

Muzeul și Congresul, două piste false între uriașele probleme ale diasporei românești. Dar este mai comod să te ocupi de chestiuni imponderabile, decât de adevăratele probleme cu care se confruntă românii din diaspora.


Citiți și:

Deputat de diaspora, propunere aberantă: «Cărți de identitate speciale pentru românii din străinătate»

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Proiect unic pentru copiii din diaspora: ”România – 100 Rădăcini şi o privire către viitor”

Droguri introduse în România de transportatorii de pachete. Coletele erau expediate cu documente false