Cornel Toma
Președintele Iohannis este încă foarte popular. Și îi doresc lui și României ca această popularitate să se estompeze cât mai greu.
Pentru că, vrem sau nu, capitalul electoral scade odată cu trecerea timpului şi asta indiferent ce face orice politician, bun sau rău. Iar când se scade sub un anumit punct critic, politicianul nu mai este de folos comunității lui pentru că nu o mai poate stimula.
Mă gândesc deja la scăderea de popularitate a lui Iohannis după baia de mulțime de ieri (joi, 14 mai, a.c.), numită diplomatic „întâlnire cu comunitatea” de la Milano. O excelentă ocazie de meditație, chiar dacă seara a fost de o agitație împinsă la paroxism de mania selfie-urilor.
Românii din sală
Nu vreau să jignesc pe nimeni. Dar ce-ţi trece prin cap să stai cu mâna în sus ca Statuia Libertăţii când se intonează Imnul Naţional în prezenţa preşedintelui? Doar pentru ca să filmezi cu propriul telefon ceea ce poţi găsi pe internet? Să inţeleg că te simţi mai român acasă la tine în bucătărie când vezi ce ai filmat, decât în preajma preşedintelui? Tot la infantilism aş trece nişte copiuţe cu versurile Imnului Naţional (chiar aş vrea să văd pe cineva care are curaj să cânte cu copiuţa în mână) precum şi faptul (cu puţine excepţii) că un selfie cu preşedintele devine mai important decât problemele României.
Autorităţile şi organizarea
Nota 10+ primarului Giuliano Pisapia despre care o să revin. Discurs frumos, energic, cu Milano în inimă şi privirea spre viitor. Consulul General al României la Milano, George Bologan a legat firele istoriei şi a oferit oaspeţilor un recital de muzică clasică de patru minute cu elevi de la Conservatorul „Verdi”.
Pentru natura evenimentului organizarea a fost bună. Doar că natura evenimentului nu mi-a fost foarte clară şi uite aşa ajungem la preşedinte.
Pisapia şi Iohannis
Câteva vorbe despre Pisapia însă. Este unul dintre cei mai curajoşi primari pe care i-a avut Milano. A avut curaj să treacă iluminatul public pe LED, să spargă aproape toate străzile din centru pentru a introduce termoficarea centralizată, a modificat regulamentul de acces al maşinilor în centru şi a destinat sume importante zonelor periferice şi noilor parcuri şi nu doar. De ce vă spun toatea astea? Pentru că înainte să anunţe că nu va mai candida pentru un nou mandat, popularitatea lui Pisapia ajunsese undeva la 51% după ce avuse şi 65%. (sursa: „Corriere della Sera”). Şi Pisapia a făcut ce trebuia făcut pentru Milano şi generaţiile următoate.
Preşedintele Iohannis e încă pe val. Şi n-aş vrea ca valul să treacă degeaba. Spun asta pentru că după vizita de la Milano am rămas cu un gust amărui şi cu o întrebare: „cu ce ocazie pe la noi?”. Nu suntem oameni hâtri, preşedintele e tot timpul bine-venit, dar de data mi-a scăpat sensul întâlnirii cu românii.
Și noi? Pe cine am votat?
Domnule Iohannis, vă fac o scurtă listă cu ce se discuta pe margine în timp ce dumneavoastră strângeaţi mâini şi vă pozaţi.
În primul rând nu ştim cine este referentul pentru Diaspora la Cotroceni. Nimeni cu scaun la cap nu are pretenţia să vorbească toată ziua-bună ziua cu dumneavoastră personal, ci cu specialistul în Diaspora. Pe site-ul preşedinţiei la Departamentul pentru Problemele Diasporei (apropos, negativă abordare în denumire) nu apare nimic. Şi apropos din nou, site-ul arată ca făcut de un student la agronomie în sesiune.
Apoi există un interes deosebit pentru când începe „un alt fel de a face politică”. Partidul de guvernământ tocmai v-a turnat în cap câteva remorci de rumeguş amestecat cu lături pe marginea scandalului defişărilor. Noi până la proba contrarie vă considerăm străin de vânzarea de păduri şi vă amintim că sunteţi garantul climei politice din România. Dispreţul faţă de instituţiile statului a ajuns la un punct insuportabil. Ce măsuri aţi luat?
Când aţi preluat mandatul aţi promis că „ambasadorii ruşinii” vor plăti preţul kilometrilor de cozi de la secţiile de votare. Poate ar trebui să admiteţi că v-a luat gura pe dinainte şi că haosul nu a fost creat de ambasadori. Ori că nu puteţi face nimic pentru reformarea diplomaţiei româneşti. Pentru că noi nu am văzut nimic concret în acest sens. Votul prin corespendenţă nu va spăla această ruşine.
Abordare concretă
Domnule preşedinte. Nu ajunge un discurs citit şi o baie de mulţime dacă treceţi pe la noi. Pentru că nu-i vedem utilitatea practică. Vă rugăm frumos să stabiliţi cine se ocupă de Diaspora la Cotroceni şi să nu cădeţi în erorile trecutului. Nu vrem alte vizite în care să fim întrebaţi ce probleme avem ori să ne unim în cine ştie ce Congres doar pentru că funcţionarilor statului le este lene să ţină legătura cu 400 de subiecţi în loc de unul.
Principala problemă a Diasporei este când se face România bine. Restul sunt secundare sau derivate din problemele României. Vă aşteptăm din nou pe la noi domnule preşedinte, dar nu pentru poze.