Legea cu nume lung, a sprijinului pentru românii de pretutindeni, prevede organizarea unui Congres cu nume la fel de lung, Congresul Românilor de Pretutindeni. Este mai lungă titulatura Congresului decât detaliile din lege care ar trebui să reglementeze alegerea sau desemnarea participanţilor la această structură, organizată, amănunt deloc neglijabil, pe banii contribuabilului român. Nu pe banii lui Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei.
Ce ne interesează acum din această lege este art. 5 nr. 1 litera i): Românii de pretutindeni au următoarele drepturi: (…) i) de a participa la Congresul Românilor de Pretutindeni, organizat în conformitate cu prevederile art. 8. Deci TOŢI românii din diaspora au acest drept.
Comitetul asociaţiilor, constituit la Roma, cere Guvernului României o Ordonanţă pentru Congresul Diasporei
La art. 8 se spune doar că „anual se organizează sub egida Parlamentului României, în ţară sau în străinătate, Congresul Românilor de Pretutindeni”, deci din 2007, de la intrarea in vigoare a legii, toate Guvernele au fost în ilegalitate, supă care urmează felul de „adunare”: „Convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., iar cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea Congresului Românilor de Pretutindeni se asigură din bugetul Camerei Deputaţilor.” Niciun cuvânt în plus.
Anul acest, tam-nesam, când nimeni nu se aştepta, în luna iunie, ministrul de Externe Titus Corlăţean şi ministrul diasporei, Bogdan Stanoevici, pun mâna pe un pix şi scriu la patru mâini o scrisoare către Birourile Permanente ale celor două Camere, cerând organizarea Congresului, anunţând o misterioasă „metodologie”de convocare a participanţilor. Am avut ocazia de atunci să ne dăm seama că nu există aşa ceva, că metodologia nu putea fi cuprinsă decât în normele metodologice de a legii. Dar aceste norme, voit sau nu, nu au apărut, şi au aceleaşi şanse să apară rapid aşa cum are autostrada Ploieşti-Braşov să se construiască singură.
Comitetul asociațiilor de la Roma, declarații ale participanților: „Această întâlnire este un miracol”
Teoria conspiraţiei ne-ar spune că cei doi miniştri, dornici să ţină diaspora ocupată, i-au dat un cadou otrăvit, o jucărie, să se joace până după alegeri şi să nu-i mai deranjeze cu pretenţii pe conducătorii iubiţi de la Bucureşti. Cu pretextul „neimplicării” în treburile comunităţilor – dar aici e vorba de lege, care prevede tocmai IMPLICAREA DRP – Departamentul şi MAE au anunţat că nu vor avea nicio implicare în alegerea reprezentanţilor.
Dar nu cred în teoria conspiraţiei, ci mai degrabă în cea a incompetenţei. Legea e inaplicabilă în acest fel. Mai multe asociaţii s-au reunit la Roma într-un comitet şi îi cer premierului Victor Ponta o Ordonanţă de Urgenţă prin care să fie explicat modul de desemnare a participanţilor la Congres. Premierul nu poate invoca faptul că nu ştie despre ce e vorba, pentru că la Eforie Nord, la întâlnirea diasporei, chiar a confirmat organizarea Congresului, pe 30 noiembrie 2014, la Bucureşti.
Dacă nu se va găsi o soluţie legală, patru milioane de oameni vor avea tot dreptul să vină la Casa Poporului, la întâlnirea din 30 noiembrie. Nu ştiu cât le-ar conveni aşa ceva.