Sorin Cehan
Dacă cineva mi-ar ocupa casa pentru care am muncit o viață întreagă? Acesta a fost primul lucru la care m-am gândit, aflând despre cazul activistei pentru „dreptul la locuință”, Mădălina Gavrilescu, pe numele căreia Prefectura Romei a emis un decret de îndepărtare din Italia. Românca de 39 de ani, originară din Craiova, mutată la Roma pentru că în țară nu ar fi găsit de muncă, face parte din grupurile agresive care revendică dreptul de a ocupa case nelocuite și de a locui gratis, cu justificarea sărăciei. Suntem săraci, avem dreptul să ocupăm casele, în lumea aceasta plină de ticăloși capitaliști.
Mădălina, după ce a locuit într-o tabără de romi, potrivit propriilor sale declarații, s-a mutat, cu ajutorul activiștilor pentru „dreptul la locuință”, într-o casă ocupată. „Occupazione”, cum i se spune în jargonul grupurilor vehemente care se încaieră cu poliția în timpul operațiunilor de evacuare a imobilelor ocupate ilegal. Doamna în cauză susține că nu e vorba de casele oamenilor, deși nu sunt rare cazurile în care familii plecate de acasă pe mai mult timp sau chiar în vacanță, când se întorc acasă își găsesc casa plină de necunoscuți.
„E vorba de clădiri publice abandonate de ani de zile, sedii de firme, fabrici, pe care noi le renovăm”, a susținut ea într-un interviu pentru HotNews. Ca și cum instituțiile sau firmele care au în proprietate acele imobile au mai puțin dreptul de a le deține. Ideologia care inspiră aceste grupuri, din galaxia centrelor sociale, este una extremistă, stânga radicală, de inspirație marxistă. Nu întâmplător se adresează între ei cu apelativul „tovarăș”. Compagno! Iar ocuparea este o expropriere proletară pe care o consideră absolut legitimă.
Ani de zile, aceste grupuri au făcut legea în periferii. Imobile particulare sau ale unor firme, închise din diferite motive, erau luate cu asalt și ocupate de aceste grupuri, cu toate consecințele nefaste aferente, de la tulburări de ordine publică până la promiscuitate și condiții sanitare dezastruoase.
Mădălina, care susține că nu și-a găsit un loc de muncă stabil în toți acești ani, sau dacă a găsit, nu câștiga îndeajuns pentru a plăti chiria, și-a rezolvat problema ocupând casa care aparține altcuiva, fie particular sau firmă publică sau privată. Apoi a „ieșit în stradă” pentru a susține dreptul săracilor, italieni și străini, de a ocupa case. Ce să mai spunem de dreptul celor care dețin aceste imobile, persoane fizice sau juridice, de a beneficia de proprietatea lor? Dacă trece ideea că putem locui fără a plăti, „furând” casele altora, societatea se dă peste cap.
Semnalată la poliție ca participantă la aceste manifestări ilegale, unde sunt frecvente încăierările cu poliția, a primit o invitație să părăsească Italia. Această decizie a devenit imediat pretext pentru cei care ideologic luptă cu dreapta reprezentată de Matteo Salvini.
„Vor să mă alunge din Italia pentru activitatea mea politică”, susține direct interesata. „Opriți deportarea”, spun apărătorii ei, semnatari de petiții, ca și cum țara în care a fost trimisă, România, al cărei cetățean este, ar fi un lagăr de exterminare. De fapt, este un pretext pentru un atac ideologic la adresa dreptei lui Salvini.
În capcană a căzut și un politician din România. Președintele PMP, Eugen Tomac, a sărit din baie, fără să știe exact despre ce e vorba, tunând și fulgerând împotriva celui care „prigonește” românii, Matteo Salvini. Ascultați ce spune Eugen Tomac: să fie urecheat ambasadorul italian și să fie sesizată Comisia Europeană pentru declanșarea procedurii de infracțiune împotriva Italiei, nici mai mult, nici mai puțin, pentru încălcarea de către Guvernul de la Roma a legislaţiei europene care prevede dreptul la liberă circulaţie şi muncă. Muncă? Mădălina Gavrilescu nu muncește și nici nu are de gând. Ea „militează” pentru dreptul de a ocupa locuința altuia.
Acest guvern are defectele lui, unele chiar foarte mari, dar de aici până la declarația de război României contra Italiei e cale nu lunga, ci infinită.
„Să înceteze abuzurile populiștilor xenofobi din Italia la adresa românilor”, a tunat Eugen Tomac. La fel ca cei care o apără în Italia, pretext pentru a-l ataca pe Salvini, Tomac are impresia că a găsit un bun pretext electoral pentru a poza în apărătorul drepturilor românilor din Italia. Nu că i-ar păsa prea mult, dar a simțit miros de carne de pus pe foc.
Mă întreb dacă un grup de Mădăline i-ar ocupa casa lui Tomac, sau sediul partidului, dacă ar fi atacat de tovarășii cu pumnul ridicat în cel mai pur mod marxist, ar gândi la fel. Nu mai discutăm de ideologia practicată de PMP, care se pretinde „de dreapta”.
Sunt sute de mii de românce care trudesc onest în Italia, de multe ori exploatate, care nu ocupă casele oamenilor și nu „fură” resursele de care au nevoie pentru a supraviețui. Sunt sute de mii de români onești, care se trezesc cu noaptea-n cap și își câștigă pâinea și banii de chirie cu transpirație și cu sacrificii.
Mădălina Gavrilescu nu poate fi transformată într-un simbol al românilor din Italia.
Activista care ocupă ilegal case, un simbol nepotrivit pentru românii din Italia
