Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a pus în dezbatere publică, pe site-ul www.dprp.gov.ro, noua Strategie Naţională privind Românii de Pretutindeni, document care ar trebui să fie valabil pentru perioada 2012 – 2016, după ce va fi aprobat de Guvern. România are o imagine proastă în străinătate, datorată infractorilor români, se recunoaşte în document, iar DRP şi Statul român au responsabilitatea îmbunătăţirii acestei percepţii negative.
Potrivit unei note anexate strategiei, care stabileşte obiectivele Departamentului condus de secretarul de stat Natalia Intotero, "situaţia tuturor comunităţilor româneşti din vecinătate s-a degradat vizibil şi dramatic" în ultimii ani şi "există un capital negativ de imagine pe care România l-a dobândit în anii ce au urmat revoluţiei din 1989 pe fondul ratei crescute a infracţionalităţii în care sunt implicaţi cetăţeni români".
"Statul român- se mai arată în aceeaşi notă- are datoria de a-şi concentra eforturile în vederea ameliorării acestei percepţii, iar DRP are o şi mai mare responsabilitate".
DRP stabileşte 11 obiective prioritare, care urmează să fie atinse în următorii ani. Astfel DRP se angajează, printre altele, să promoveze imaginea românilor în lume, să întărească legăturile dintre autorităţile române şi personalităţile româneşti care trăiesc peste hotare şi să colaboreze strâns cu asociaţiile şi organizaţiile de români din diaspora.
Pentru realizarea obiectivelor propuse, DRP a identificat cinci tipologii de intervenţii, structurate în tot atâtea direcţii: Cultură, Educaţie, Spiritualitate şi Tradiţie, Mass Media şi Demersuri politico- diplomatice.
Iată acţiunile concrete pe care Departamentul îşi propune să le susţină, pe plan cultural:
– Organizarea de manifestări culturale în zonele cu comunităţi de români, în colaborare cu organizaţiile româneşti sau autorităţile locale.
– Publicarea operelor aparţinând personalităţilor marcante ale culturii române şi popularizarea acestora în statele de domiciliu/reşedinţă.
– Recuperarea, restaurarea şi întreţinerea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, monumente de artă, plăci comemorative etc. din afara teritoriului României.
– Realizarea de studii şi cercetări de etnografie şi folclor, sociologie, dialectologie, istorie, arheologie etc., privind patrimoniul comunităţilor româneşti şi publicarea acestora.
– Sprijinirea centrelor culturale ale comunităţilor româneşti de pretutindeni.
Nu lipsesc iniţiativele de promovare a limbii române, în special prin finanţarea de cursuri destinate "copiilor şi tinerilor din străinătate". Vor fi înfiinţate de asemenea "tabere şi şcoli de vară" pentru copiii românilor stabiliţi în străinătate.
Religia este un factor principal de integrare, fapt susţinut şi de Natalia Intotero în cursul ultimei vizite în Italia. De aceea, un loc aparte în strategia DRP pe următorii ani este constituit de o serie de iniţiative menite să ducă la "familiarizare tinerilor şi copiilor cu credinţa ortodoxă, cu legătura dintre poporul român şi creştinism şi cu respectarea libertăţii religioase".
DRP promite că va sprijini construirea locaşurilor de cult româneşti şi va "facilita" accesul la ore de religie desfăşurate în cadrul cursurilor cu predare in limba română, în statele în care există comunităţi româneşti.
Instituţia condusă de Natalia Intotero, aflată în subordinea directă a premierului, îşi propune de asemenea să întărească legăturile cu reprezentanţii mass mediei din diaspora, oferind cursuri şi stagii de pregătire jurnaliştilor emigranţi, precum şi parteneriate internaţionale.
În cadrul direcţiei de acţiune pe linie politică şi diplomatică, DRP prevede susţinerea de iniţiative menite să asigure obţinerea "dreptului de reprezentare a etnicilor români în cadrul parlamentului, în administraţia centrală şi locală din statele respective". Altfel spus, DRP îşi propune să încurajeze reprezentativitatea românilor la nivel electoral, în comunităţile de origine.
