Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman a depus în Parlament o iniţiativă legislativă, prin care persoanele condamnate au dreptul, dar și obligația de a munci, în acord cu calificarea lor profesională, în condițiile stabilite de penitenciarele unde sunt încarcerate.
Potrivit deputatului, persoanele condamnate nu au doar dreptul de a munci, ci și obligația de a presta o muncă, pentru cei apți, dacă doresc să beneficieze de liberare condiționată mai timpurie. Florin Roman afirmă că munca reprezintă pentru toți cetățenii atât un drept cât și o obligație morală și naturală care ține , în ultima instanță, de supraviețuirea fizică a omului. „Dintre cei peste 20.000 de deținuți aflați în custodia sistemului penitenciar românesc, majoritatea au capacitatea de muncă păstrată.
În contextul actual al deficitului de forță de muncă, 15-17.000 de oameni, cu preponderență tineri, de vârstă activă, reprezintă o resursă importantă care nu trebuie ignorată și care se poate valorifica mult mai bine”, spune iniţiatorul proiectului. Roman mai arată că, „sub aspect moral, prin muncă, deținutul poate compensa, într-o anumită măsură, greșelile pe care le-a săvârșit față de societate și care l-au adus în spatele gratiilor”.
Parlamentarul PNL prezintă experiența altor sisteme penitenciare europene, care relevă suficiente bune practici sub aspectul reglementării legale a obligativității muncii pentru deținuți. Astfel, spune el, în Danemarca, una din țările etalon sub aspectul respectării drepturilor omului, conform documentului „Information on serving a prison sentence” (informații privind executarea pedepsei), emis, în 2017, de Kriminal Forsorgen (administrația penitenciară daneză), deținuții au dreptul și obligația la ocupare prin muncă, școlarizare, alte activități aprobate, inclusiv tratament (noțiunea de tratament se referă la măsuri – de medicație, consiliere, și programe specifice – adresate în special deținuților cu probleme legate de consumul de alcool sau droguri, celor care au comis infracțiuni sexuale și / sau cu violență). În Franța, de asemenea, persoanele private de libertate pot exercita activități lucrative, de învățământ, de formare, culturale sau sportive. Dreptul la muncă îi oferă deținutului posibilitatea de a beneficia de un câștig și de a dobândi reflexe profesionale și o calificare care i-ar putea face mai ușoară reintegrarea socială.
Un alt exemplu relevant se regăsește în organizarea sistemului penitenciar ungar. Astfel, în Legea nr. 240/2013, adoptată de Parlamentul Ungariei, la art. 13.3 se arată că munca persoanelor condamnate este obligatorie în cazul în care penitenciarul identifică oportunități / oferte de muncă pe bază de prestări servicii, ca parte a procesului de reintegrare socială a deținutului.
