Şocul provocat de demiterea Cabinetului Ungureanu a adus moneda naţională la minimul istoric de 4,39 lei/euro. Mai mult decât atât, marţi, 1 mai, euro se vindea la casele de schimb cu peste 4,4 lei. Chiar dacă reprezentanţii BNR spun că este vorba doar despre o fluctuaţie firească ca cursului, analiştii consideră că actualul curs reprezintă imaginea reală a economiei româneşti.
Cursul leu-euro a atins marţi, 1 mai, un maxim istoric la BNR, fiind la un pas să treacă peste nivelul de 4,4 lei/euro. BNR a calculat cotaţia oficială la 4,3970 lei/euro.
Speculatorii pieţei valutare fructifică din plin, în aceste zile, incertitudinile privind politicile fiscale şi bugetare provocate de căderea Guvernului. După şocul înregistrat de vineri, 27 aprilie, (ziua moţiunii de cenzură adoptată în Parlament), când moneda unică a ajuns la 4,37 lei/euro pe fondul căderii Guvernului Ungureanu, cursul valutar a atins marţi, 1 mai, un nou maxim istoric.
Precedentul recordul istoric a fost atins în 19 martie, când rata de schimb s-a plasat la 4,3794 lei/euro.
Pe cine afectează căderea leului
Dacă la începutul anului cursul oscila între 4,34 şi 4,36 lei/euro, acum se îndreaptă vertiginos spre 4,4 lei/euro, ceea ce înseamnă că în luna care tocmai a început vom plăti mai mult la toate serviciile ale căror tarife se calculează în moneda europeană.
Spre exemplu, chiria de 200 de euro a fost, în ianuarie, echivalentul a 868 de lei – acum va fi 880 de lei; un abonament de 10 euro la mobil era în ianuarie egal cu 43,4 lei – acum va fi de 44 de lei.
Deprecierea leului îi loveşte cel mai puternic pe cei care au de plătit rate în bancă. Dacă o astfel de rată, stabilită spre exemplu la 300 de euro, era în ianuarie echivalentul a 1.300 de lei, acum va ajunge la 1.320 de lei.
Şi faţă de alte valute importante a avut loc o depreciere serioasă a leului: în cazul dolarului american (USD), cotaţia a urcat de la 3,30 la 3,32 lei/USD, iar în cazul francului elveţian (CHF) – de la 3,64 la aproape 3,66 lei/CHF.
BNR: Este absolut firesc, a picat Guvernul
„Este absolut firesc, a picat Guvernul. Este ceva ieşit din comun şi e normal să vedem asta şi pe piaţa valutară. Nu este însă nimic de natură să creeze panică”, este de părere Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu.
Vasilescu a explicat că este posibil ca anumite persoane să fi „profitat de învălmăşeala” generată de căderea guvernului Ungureanu pentru „a încerca să facă un ban”, mizând pe deprecierea monedei naţionale.
Economistul ING Bank, Vlad Muscalu, crede că piaţa va rămâne tensionată, cel puţin până când planurile noului guvern devin mai clare.
„Volatilitatea ar putea persista dincolo de aceste clarificări, în cazul în care noul executiv reduce atenţia acordată disciplinei fiscale. Riscurile asociate unui asemenea scenariu par semnificative, dacă luam în considerare planurile prezentate în trecut de fosta opoziţie şi că aceasta s-ar putea să fie nevoită să dovedească că reprezintă opusul guvernelor precedente, care au redus cheltuielile publice şi au majorat taxe”, se arată într-un raport al băncii.
„Imaginea reală a economiei”
Deprecierea puternică a monedei naţionale este imaginea reală a economiei, fără intervenţia Băncii Naţionale, pentru că orice intervenţie a acesteia asupra cursului de schimb afectează mediul economic, a apreciat analistul Ilie Şerbănescu.
„Dacă piaţa vrea să valideze o realitate, şi domnul Isărescu nu i se opune, se întâmplă astfel de lucruri. Mie mi se pare normal ceea ce s-a întâmplat cu evoluţia cursului. Dacă Banca Naţională se abţine să intervină, mai avem şanse ca economia să mai respire. Orice intervenţie artificială a Băncii Naţionale asupra cursului de schimb afectează economia. Când economia nu poate să respire, explodează”, a spus Ilie Şerbănescu.
Analistul economic vede un pericol în folosirea de către Banca Naţională a rezervelor valutare, pentru evitarea unei deprecieri puternice a leului. ‘Nu se folosesc rezervele ţării, atrase cu atâta greutate, pentru a ţine cursul de schimb. Leul este acum încă supra-apreciat, prin intervenţia BNR’, apreciază analistul economic.
În 13 ani leul a pierdut 237% din valoare
Faţă de ianuarie 1999, când a apărut euro, cursul a crescut cu 237%. în aceeaşi perioadă inflaţia a fost de 220%. Comparativ cu celelalte monede „foste comuniste”, leul a fost cel mai „tâlhărit”: coroana cehă s-a apreciat cu 29%, zlotul a pierdut numai 2,6%, iar forintul a scăzut cu numai 14%, scrie zf.ro.
Acesta este preţul care se plăteşte pentru lipsa reformelor şi a privatizării la timp, pentru pierderile anuale ale companiilor de stat, pentru dezastrul din sănătate sau educaţie, pentru monopoluri „naturale” în anumite sectoare şi nu în ultimul rând pentru o clasă politică haină.
